Olga Coptu, fostă profesoară de istorie, împreună cu o alta moldoveancă, au început să editeze un ziar destinat moldovenilor stabiliţi în Italia, ziar numit „Gazeta Basarabiei”. Olga Coptu se află de 8 ani la Roma. Am intrebat-o dacă cei plecați să muncească în străinatate pot fi considerați oameni fericiți.
Olga Coptu: „Sunt persoane care se realizează foarte bine în afara hotarelor Republicii Moldova şi probabil sunt fericiţi aflându-se acolo, departe de ţară. Unii moldoveni rămân a fi totuşi prinşi de acest dor faţă de Republica Moldova. Poate mai puţin aş vorbi aici despre acel patriotism care uneori poate nici nu este, cât dorul lor este legat de casa părintească, de părinţi, de familie şi de ce a rămas acasă.”
Europa Liberă: Dar, de fapt, ce înseamnă fericirea?
Olga Coptu: „Pentru mine este o realizare atât în carieră, cât şi în plan personal. Nu aş putea spune la momentul de faţă că sunt pe deplin fericită peste hotarele ţării, deşi, întoarsă în Republica Moldova, am găsit o ţară care mă dezamăgeşte. De fapt, nu ţara, cât oamenii de aici, mă dezamăgeşte, în special, elita politică. În schimb, am constatat că oamenii de rând mă uimesc în sens bun. În câteva rânduri, şoferii mi-au răspuns foarte amabil în microbuz. În instituţii la care am mai fost, în magazine am avut de a face cu oameni care aveau o adresare absolut plăcută şi binevoitoare.”
Europa Liberă: Până la urmă, fericirea unei naţiuni depinde de cei care guvernează ţara?
Olga Coptu: „Depinde de cum este guvernată ţara, ca populaţia de aici să se simtă pe deplin fericită sau mai puţin. Deci în cazul în care moldoveanul de peste hotare vede în ţară doar corupţie, doar probleme şi, mai rău, că apelurile care se fac din afara hotarelor rămân fără răspuns, suntem ignoraţi total de structurile de stat care sunt create pentru a colabora şi a comunica cu diaspora şi efectiv acest lucru te dezamăgeşte şi te derutează.”
Europa Liberă: Voi luaţi în calcul şi spusa unui fost preşedinte american că, înainte de a întreba ce poate face ţara pentru tine, întreabă-te ce poţi face tu pentru ţară?
Olga Coptu: „Bineînţeles. Eu cred că în ultimii ani moldovenii din Italia se întrebau constant acest lucru şi chiar au încercat să demonstreze, mă rog, o atitudine pozitivă faţă de ţară, să promoveze ţara din care vin. Eu aş spune că migranţii în Italia, începând cu asociaţiile de acolo, până la fiecare în familia lui, are o gândire pozitivă şi binevoitoare faţă de ţara de origine. Majoritatea au un drapel în familie, au, cel puţin, o ie sau chiar şi pentru copil, îl îmbracă la sărbători în straie naţionale, tresar atunci când este vorba de Republica Moldova sau de moldovean şi multe alte lucruri care ne fac să gândim că totuşi aceşti oameni ţin la ţara lor, se întorc în luna august. Atunci străzile Chişinăului sunt practic pline, inundate de maşini din Italia. Faptul că ei se întorc cu familiile, chiar şi familiile mixte, deci împreună cu italienii, revin la baştină, merg la ţară, călătorind prin toată Republica Moldova. Respectiv, în felul acesta se aduc şi bani în ţară. Moldoveanul nostru încă continuă să spere şi îşi face iluzii bune despre viitorul ţării noastre.”
Europa Liberă: Aceste chemări pe care le fac autorităţile statului ca cei plecaţi peste hotare să revină în ţară, din puţinul pe care l-au agonisit să investească, căci investiţiile ar putea salva economia, ar crea locuri de muncă, s-ar majora salariile. Pe voi nu vă mai ademenesc aceste invitaţii de a reveni acasă?
Olga Coptu: „Mai puţin ca doi ani în urmă, mai puţin chiar ca şi în 2010-2012, pentru că am vorbit recent cu cineva de la Programul „PARE 1+1” şi mi-au spus că ei, de fapt, nu au aplicanţi pentru acest program. Este un lucru care ar trebui să pună un semn de întrebare pentru toate ministerele de resort, faptul că emigranţii nu mai cred şi nu mai vor să-şi investească acel mic ban agonisit.”
Europa Liberă: De ce nu cred? De ce nu vor?
Olga Coptu: „Pentru că, începând cu Pădurea Domnească şi ultimele evenimente legate de Aeroportul Chişinău şi Banca de Economii demonstrează că în ţară totul se vinde, nimeni nu ţine cont de faptul că avem o ţară pentru nepoţii noştri şi nu pentru noi. Din acest motiv lumea este, într-adevăr, descurajată.”
Europa Liberă: Poate ar trebui să veniţi să protestaţi acasă? Să creaţi această masă critică a cetăţenilor care poate să ceară transparenţă, poate să ceară un act eficient de guvernare?
Olga Coptu: „Şi peste hotare se poate mobiliza lumea, dau un semnal bun pentru cei de la Chişinău. Dacă e să vorbim despre faptul că lumea s-ar putea aduna peste hotare şi protesta pentru un motiv sau altul, urmează să fie o şedinţă a Consiliului Coordonator al Diasporei la Florenţa în 18-20 octombrie şi sper că de acolo vom ieşi cu mai multe critici, în special, propuneri de colaborare, până la urmă, şi de ajutorare a ţării.”
Europa Liberă: Contează pentru voi rezultatele care ar putea să le înregistreze statul la acest summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius?
Olga Coptu: „Bineînţeles. Electoratul din Vest întotdeauna a fost pro-occidental, întotdeauna a susţinut Republica Moldova în calea ei de integrare europeană şi are mari speranţe în acest sens.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă: voi susţineţi parcursul european?
Olga Coptu: „În primul rând, am fi mai aproape de familiile noastre. Deci liberalizarea regimului de vize, o eventuală liberalizare ar însemna faptul că nu va fi nevoie de aceste chestiuni birocratice pentru o mare parte a populaţiei şi se vor putea vizita familiile reciproc, ar facilita şi dezvoltarea relaţiilor sociale, economice între cei plecaţi şi cei din ţară. Deci ar însemna foarte mult pentru migraţii din Republica Moldova.”
