Un comentariu semnat de analistul politic Victor Ciobanu în „Ziarul naţional” în principiu justifică guvernul pentru că a ales să cedeze Banca de Economii unor privaţi. „De ce trebuia noi toţi, cetăţenii, să achităm managementul defectuos de stat?”, se întreabă analistul după ce constată că problema cine şi când a furat de la BEM este una irezolvabilă şi asta a demonstrat-o comisia parlamentară. Răspunsul comentatorului ar fi că toţi şi tot timpul. Acum, important i se pare să se răspundă la o altă întrebare – cine este noul proprietar. „Nu mă deranjează că sunt ruşi sau nemţi. Faptul că centrul New Yorkului este cumpărat de japonezi şi chinezi nu-i face pe americani să protesteze. Doar că trebuie să-i ştim la faţă pe proprietari,” conchide autorul.
„Evenimentul Zilei” îl citează la acelaşi subiect pe guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu care afirmă că Guvernul a ales soluţia optimă în cazul Băncii de Economii. Banca Naţională a Moldovei nu are împuterniciri de a interveni şi a impune decizii proprietarilor de acţiuni, dar soluţia aleasă de guvern este cea mai bună pentru că banca va putea depăşi problemele fără să fie sustrase surse din bugetul de stat. „Banca va fi capitalizată până 1 mlrd de lei”, a menţionat guvernatorul Băncii Naţionale.
Cotidianul „Adevărul” scrie că documentul semnat luni, 16 septembrie, de vicepremierul pentru Reintegrare Eugen Carpov şi aşa-zisa ministră de Externe a republicii separatiste Nina Ştanski, prin care părţile s-au angajat să facă „schimb de informaţii, să sistematizeze şi să examineze unele dosare penale intentate la Chişinău şi Tiraspol“, a provocat un val de nemulţumiri printre juriştii şi reprezentanţii societăţii civile. „Cum pot fi puşi în aceeaşi oală poliţiştii noştri cu persoane dubioase din nişte structuri ilegale de la Tiraspol?”, se întreabă Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, ce monitorizează situaţia drepturilor omului în regiunea separatistă.
Europarlamentara Monica Macovei şi directorul Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, fac public un Apel de sprijinire a Republicii Moldova, ţară supusă presiunilor făţişe din partea Federaţiei Ruse. Embargoul asupra vinurilor moldoveneşti impus de Moscova săptămâna trecută este pentru semnatarii apelului „o încercare murdară și inacceptabilă de deturnare a opțiunilor suverane ale cetățenilor moldoveni”, o „măsură pur politică menită a intimida populația și politicienii” din aceasta tara, se arată în textul difuzat de site-ul Contributors.ro.
Săptămânalul „Economist” explică de ce programul „Prima casă” nu se prea bucură de popularitate printre moldoveni. Acordarea de facilităţi familiilor tinere pentru procurarea de locuinţe este o practică aplicată în multe ţări fapt ce le permite să îşi cumpere relativ devreme o locuinţă, în condiţii destul de avantajoase. În Moldova, proiectul „Prima casă” a fost lansat în iunie 2010 şi susţinut de Primăria mun. Chişinău. Pe de altă parte, până în prezent, Guvernul nu s-a implicat în proiect pentru a-i oferi o anvergură la scară naţională şi mai mare seriozitate.
Agenţia de ştiri IPN relatează că ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, este aşteptat miercuri, 18 septembrie, la audieri în cadrul comisiei parlamentare agricultură şi industria alimentară. Ministerul urmează să se refere la situaţia în sectorul agroalimentar, inclusiv la exportul producţiei viti-vinivole şi alimentare. Pe 10 septembrie, Rusia a impus embargo pentru vinurile moldoveneşti. Anterior, ministrul spunea că s-a făcut tot posibilul să nu intervină politicul în relaţia comercială cu statele partenere, însă acest lucru nu a putut fi evitat.
Pagina electronică a săptămânalului „Timpul” relatează că raportul aprobat de Guvern privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău a fost publicat marţi în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare. Documentul arată că toate procedurile au fost respectate, iar la concurs au fost invitate şapte companii, dintre care cinci din Europa de Vest şi SUA. Însă doar cele două companii din Rusia, şi anume Vnukovo-Invest şi UK Komaks au prezentat ofertele, dar prima nu a îndeplinit toate criteriile pentru a fi acceptată. „Timpul” aminteşte că deputaţii liberali-reformatori au atacat însă la Curtea Constituţională decizia de concesionare, iar instanţa a decis suspendarea acţiunii acestei hotărâri până la judecarea cauzei.
