Linkuri accesibilitate

Libertatea și profesionalismul presei față în față cu o cerere de legiferare a penalizării calomniei


Alina Radu: „când un judecător îşi permite să se supere pe un reporter pentru că a scris despre el personal şi face legea pentru supărările personale, mie mi se pare depăşit.”



Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, a declarat într-un interviu că va face „tot posibilul pentru a promova ideea ca în Codul Penal al Republicii Moldova să fie instituită din nou norma penală pentru calomnie”. Un schimb de opinii la această temă cu directoarea publicaţiei de investigaţie „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, şi cu directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.

Europa Liberă: Bună dimineaţa Alina Radu. Bună dimineaţa Vlad Gribincea. Aşadar, după ce în 2004, fosta guvernare comunistă, a eliminat din Codul Penal, în numele unor standarde înalte democratice, calomnia şi insulta, acum iată că se doreşte din nou ca presa, în primul rând, să rişte pedepse penale. Supărat pe ceea ce afirmă că au fost nişte atacuri calomnioase la adresa sa, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, ameninţă într-un interviu cu eforturi de a restabili în Codul Penal prevederile anterioare pentru calomnie. În primul rând, ca să nu mai existe dubii pentru toată lumea, dle Gribincea, care este în general sensul decriminalizării calomniei şi insultei? Adică al scoaterii acestora din Codul Penal, unde pentru aşa ceva era prevăzută inclusiv puşcăria, în primul rând pentru jurnalişti?

Vladislav Gribincea:
„Întrebarea Dvs. poate fi rezumată la o
Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea
simplă întrebare retorică: trebuie oare persoana care a calomniat greşit să facă puşcărie, sau ea poate fi obligată să compenseze prejudicii persoanei care a fost afectată prin această calomnie.Tendinţa în Europa este tot mai mult de a pune accent pe remedii private, adică pe compensarea persoanei, în detrimentul intervenţiei statului în relaţiile dintre două persoane inclusiv prin întemniţarea jurnaliştilor.”

Europa Liberă: Aşadar, sensul - din câte înţşelegem şi din câte s-a explicat de foarte multe ori atunci când a existat o întreagă campanie pentru scoaterea calomniei şi insultei din Codul penal -, zic sensul decriminalizării calomniei şi insultei nu este, cum s-ar putea crede, nici pe departe de a-i încuraja pe jurnalişti să calomnieze sau să insulte fără pic de jenă. Ci pentru a-i descuraja pe cei care, de la înălţimea rangului lor, a hărţui, a intimida şi a şantaja presa cu un articol ce garantează inclusiv închisoare. Dnă Radu, ştiu că în virtutea investigaţiilor şi dezvăluirilor pe care le face publicaţia Dvs., multă lumea sus-pusă vă dă întâlnire în sala de judecată. Dvs. ce credeţi despre această intenţie a celui mai înalt magistrat moldovean?

Alina Radu:
„Sigur că am cea mai proastă impresie despre această decizie, deoarece am avut prea multe istorii cu
Alina Radu
Alina Radu
judecători în sala de judecată: am avut şi un moment când la Curtea de Apel am vrut să recuzăm un judecător pentru că am scris despre el o investigaţie, şi atunci a fost numit un alt judecător despre care tot scrisesem, şi atunci l-am recuzat şi pe acesta după care nu se mai găsea un judecător la Curtea de Apel despre care nu am scris.

Ei, imaginaţi-vă dacă era în vigoare atunci această dorinţă a domnului Poalelungi, trebuia să scriem doar din închisoare şi doar cu pixul pe hârtie la „Ziarul de Gardă”. Suntem bulversaţi chiar de această intenţie şi cel mai grav mi s-a părut în această declaraţie a domnului Poalelungi faptul că el este supărat că o fi fost afectat personal de nişte articole ale unor reporteri care ar fi scris ceva despre el personal. Atunci când judecător îşi permite să se supere pe un reporter pentru că a scris despre el personal şi face legea, din imboldul său personal şi pentru supărările personale, mie mi se pare depăşit.”

Europa Liberă: În ce lumină, dle Gribincea, ar putea fi văzută R. Moldova de partenerii europeni dacă, brusc, cum se aude tot mai frecvent cu titlu de propunere şi din partea unor politicieni, s-ar împlini visul şi efortul Preşedintelui CSJ şi calomnia şi insulta s-ar restabili în Codul Penal?

Vladislav Gribincea:
„Nu vă pot spune care ar fi reacţia europenilor, pentru că nu sunt comentator politic şi nici expert în relaţii externe.”

Europa Liberă: Dar o puteţi bănui, nu?

Vladislav Gribincea:
„Din punct de vedere juridic nu există uniformitate de sisteme, în Europa cel puţin. Există ţări cu democraţii avansate chiar în care există calomnia în Codul penal ca infracţiune. Şi sunt ţări în care bineînţeles astfel de infracţiune nu există, iar dacă apar conflicte, acestea se soluţionează de către judecătorii civili şi aceştia pot acorda compensaţii exorbitante, dacă circumstanţele cauzei o cere. Adică, spuneam, nu există un model, din punct de vedere formal.

Totuşi, în Republica Moldova avem în Constituţie o prevedere,
Noi nu putem merge înapoi cu standardele privind drepturile omului, noi ne putem mişca doar înainte....
care spune că atunci când în legislaţia moldovenească se instituie un standard înalt de protecţie a drepturilor omului, ulterior nivelul de protecţie nu poate fi redus. Adică noi nu putem merge înapoi cu standardele privind drepturile omului, noi ne putem mişca doar înainte. Şi aici bineînţeles că eu văd o problemă de constituţionalitate în Republica Moldova.

Dar vreau să menţionez încă un lucru: da, nu există o prevedere care ar incrimina defăimarea în Codul Penal. Dar mai avem alte reglementări punitive în legislaţie. Avem de exemplu calomnia în Codul Contravenţional. În cazul în care este vorba despre o situaţie extraordinar de gravă, persoana care calomniază încălcând grav etica profesională ar putea fi sancţionată contravenţional cu până la 15 zile de închisoare. Ceea ce mi se pare tot foarte grav.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, doamnă Radu, cazurile de iresponsabilitate jurnalistică sau de rea-intenţie vădită a unor jurnalişti care insultă şi calomniază nu sunt chiar atât de rare. Sunt prevederile din Codul civil, unde s-a mutat răspunderea pentru calomnie şi altele, adecvate pentru a disciplina jurnalismul? Sunt descurajante? Prea blânde? Prea dure? Sunt o soluţie?

Alina Radu:
„Pentru mine este o problemă neprofesionalismul jurnalistic în Republica Moldova. Şi eu sunt de acord şi cu Dvs., şi cu domnul Poalelungi: da, există jurnalişti care calomniază şi
Neprofesionalismul jurnalistic în R. Moldova este o problemă...
instituţii media care calomniază.

Dar trebuie să găcim alte instrumente de responsabilizare: nu închisoarea îl face pe om mai om, şi nu Codul penal îl face.

Alta e problema: nu am văzut ca domnul Poalelungi să facă o acţiune civilă împotriva unui reporter, sau a unei instituţii de presă care consideră el că o fi calomniat pe cineva şi pe el personal. De ce trebuie să aştepte Codul Penal, dacă el crede că s-a produs o calomnie şi la moment există nişte instrumente civilă, să zicem, administrative.”

Europa Liberă: Poate vrea o pedeapsă mai satisfăcătoare…

Alina Radu:
„Bun. Există acum pedepse foarte satisfăcătoare. „Ziarul de Gardă” a fost acţionat în judecată de doi procurori care nu au fost mulţumiţi de ce s-a scris despre ei şi despre un caz de corupţie şi atunci judecătorul a decis imediat să fim pedepsiţi cu plata de 100 de mii de lei, care era exorbitantă pentru noi şi care rezulta de fapt cu închiderea redacţiei. De ce mai avem nevoie de Codul Penal? Gata. E suficient. Putem face uz de acest instrument.

Eu mă tem de neindependenţa judecătorilor, pentru că de ea am văzut că se face uz foarte mult. Şi dacă ei deja au la mână nişte instrumente şi fac abuz uneori. Ce vor face când vor avea instrumente şi mai dure? A rămas să mai introducă pedeapsa cu moartea pentru reporteri şi cred că aşa se rezolvă unele probleme.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, dacă ar fi fost în continuare domnul Poalelungi judecător la Curtea Europeană şi ar fi urmat să se pronunţe asupra vreunui caz de condamnare la puşcărie a vreunui jurnalist pentru calomnie la adresa demnităţii, ce poziţie ar fi avut dl Poalelungi în baza precedentelor Înaltei Curţi?

Vladislav Gribincea:
„CEDO, în principiu, dezaprobă sancţiunile penale cu închisoare pentru jurnalişti. Dar, totuşi, CEDO spune că în situaţii excepţionale acest lucru ar putea fi acceptabil. Deja care ar putea fi soluţia domnului Poalelungi e greu de spus, dar menţionez încă o dată că în Europa nu există nu model unic în ceea ce priveşte incriminarea defăimării, iar CEDO de obicei ia în considerare astfel de aspecte. Totuşi, chiar şi în ţările democratice în care există astfel de încriminări nu prea se regăsesc jurnalişti în închisoare pentru defăimare.”

Europa Liberă: Dl Poalelungi făcea referire entuziasmată la Germania, unde, zicea el, există nu ştiu câte prevederi în care este sancţionată dur calomnia, de exemplu…

Vladislav Gribincea:
„Eu nu cunosc prevederile Germaniei şi nu mă pot expune asupra acestui aspect, dar nu cred că în Germania sunt foarte mulţi jurnalişti condamnaţi pentru calomnie. Din contra, tendinţa pe c are o vedem noi este că tot mai mulţi jurnalişti stau întemniţaţi în ţările mai puţin democratice, din care facem parte şi noi, spre regret.”

Europa Liberă: Dna Radu, Dvs. ce credeţi despre o eventuală soluţie pe care ar putea s-o dea domnul Poalelungi într-un asemenea caz la CEDO?

Alina Radu:
„Dacă omul şi judecătorul Poalelungi cere aceste prevederi, înseamnă că vrea să facă uz de ele. Eu personal l-am văzut supărat pe judecătorul Poalelungi într-o sală de judecată când am cerut să cunosc CV-ul unui judecător. Şi dumnealui a fost cel care a spus: nu putem să vă dăm CV-ulm pentru că legea nu indică asta şi s-ar putea să faceţi ceva neadecvat cu acest CV. De fapt vroiam să mă informez şi să aflu cât de instruit este acest judecător şi dacă are studiile necesare. Ei, dacă nu putem afla cât de educaţi sunt judecătorii, cine sunt ei, dar totodată putem pedepsi jurnaliştii care se interesează de asta, cred că se poate face uz de asta.”

Europa Liberă: Dar după ce un preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie spune că va face tot ce-i stă în puteri ca să reintroducă în Codul Penal pedeapsa penală pentru calomnie, la ce acţiuni putem să ne aşteptăm, dle Gribincea: va face un proiect, îl va supune dezbaterii în plenul CSJ, sau cum va acţiona?

Vladislav Gribincea:
„Nici CSJ, nici preşedintele CSJ nu au drept de iniţiativă legislativă. Probabil domnul Poalelungi se referea la dorinţa sa de a întreprinde eforturi pentru a convinge pe cei cu drept de iniţiativă legislativă, cel mai probabil deputaţii din Parlament, sau reprezentanţii Guvernului, sau a Ministerul Justiţiei, pentru a formula o astfel de solicitare la adresa Parlamentului…”

Europa Liberă: Să vedem cine dintre deputaţi se va lăsa convins de această iniţiativă a domnului preşedinte al CSJ…

Alina Radu:
„Cred că deputatul Guma (deputatul democrat Valeriu Gumă, condamnat pentru corupție de justiția română).”
XS
SM
MD
LG