Guvernatorul Băncii Naționale a României Mugur Isărescu a vorbit din nou despre prudență într-o perioadă în care economia țării alunecă pe tobogan, iar lipsa lichidităților de care are nevoie guvernul pentru a plăti salariile, pensiile și celelalte datorii la zi începe, iarăși, să se simtă.
Orice investiție străină ar fi, în aceste condiții, bine venită, numai că lucrurile nu sînt deloc atât de simple.
„Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poţi plăti uşor“ i-a îndemnat Isărescu pe români, citîndu-l pe Eugeniu Carada, cel care a pus în 1880 bazele Băncii Naționale Române.
Sfatul guvernatorului ar trebui, însă, auzit mai ales de liderii guvernului, care s-ar putea să recurgă la noi împrumuturi pentru a putea rambursa la timp banii împrumutați în 2010 de la Fondul Monetar Internațional, de la Uniunea Europeană și de la Banca Mondială.
În total 20 de miliarde de euro, bani pe care România a început să-i restituie încă de anul trecut.
Anul acesta trebuie să de înapoi peste un milliard de euro, din care mai bine de jumătate au fost achitați, dar mai există încă două vîrfuri în 2014 și în 2015.
„Nu făgădui decât jumătate din ceea ce poţi să faci cu uşurinţă“, a mai spus Mugur Isărescu, preluîndu-l tot pe fondatorul Băncii Naționale a României și sugerînd în subsidiar că urmează o perioadă în care politicienii poate ar trebui să se gîndească la austeritate și la investiții, iar românii în general la mai multă muncă.
Isărescu a avertizat, de altfel, încă de la începutul verii că România ar trebui să conteze „mai mult pe forța de muncă, pe terenurile agricole și pe economisirea internă”.
„Economisirea” rămîne, deocamdată, o misiune aproape imposibilă în aceeași măsură pentru guvernul de la București și pentru populație.
Pe de o parte din cauză că urmează un an electoral greu în 2014 cu două scrutinuri, alegeri europarlamentare și prezidențiale, iar guvernanții vor să-și asigure succesul prin bunăvoință socială, iar pe de altă parte românii câștigă destul de puțin pentru a mai putea economisii, ținînd cont că atât educația, cît și serviciile medicale trebuie plătite suplimentar, prin meditații sau cadouri.
Sfaturile guvernatorului Băncii Naționale vin poate prea tîrziu pentru a putea avea efecte, dar ar putea contribui la educarea politicienilor.
În orice caz datoria totală a României este de aproape 100 de miliarde de euro, iar această sumă uriașă s-a adunat după căderea comunismului, fiindcă Nicolae Ceaușescu a lăsat țara fără nicio datorie: ambiție care a dus la sărăcia din anii 80 și a contribuit la căderea fostului dictator.
România era singura țară din Estul Europei care în 1990 pornea cu acest avantaj major, avantaj ignorat cu desăvîrșire de noii politicieni.
Atunci România era cel mai industrializat stat din zonă, astăzi nu mai are industrie, are datorii uriașe și a devenit o țară de consum în care boom-ul economic din anii 2006-2008 i-a convins pe români că trăitul pe datorie are destule avantaje.
