Linkuri accesibilitate

„Vinul a devenit o problemă politică...”


Gheorghe Arpentin: „Un sector viti-vinicol care vrea o dezvoltare durabilă trebuie să aibă şi o piaţă de consum solidă”.



Între două vizite efectuate în Republica Moldova de înalţi reprezentanţi ai statului şi bisericii ruse, la Chişinău a sosit şi un nou avertisment, mai ferm ca niciodată, din partea autorităţii sanitare a imensului stat, că Moldova este în pragul unui nou embargou la vinul exportat în Rusia. Încercăm să anticipăm efectele unei astfel de decizii într-un interviu cu preşedintele Uniunii oenologilor, Gheorghe Arpentin.

Europa Liberă: În ce măsură sunt pregătiţi, dle Arpentin, vinificatorii moldoveni de greutăţile care ar putea interveni, dacă se întâmplă ceea despre ce Rospotrebnadzor a avertizat că suntem în pragul unui embargo similar celui din 2006?

Gheorghe Arpentin
Gheorghe Arpentin
Gheorghe Arpentin: „Dacă comparăm situaţia de acum cu cea din 2006, cred că sectorul viti-vinicol a făcut multe eforturi pentru a diversifica pieţele de desfacere. Şi cu toate că în prezent piaţa Rusiei, pieţele ţărilor CSI rămân predominante, totuşi am reuşit o bună parte din exporturi să le reorientăm spre Europa Centrală, alte ţări. Impactul va fi foarte negativ, pentru că pieţele din est rămân dominante, dar eu cred că sectorul viti-vinicol nu va totuşi un impact atât de sever precum a fost în 2006 dacă se va ajunge până la interzicerea vinului moldovenesc pe piaţa Rusiei.”

Europa Liberă: Vorbim totuşi despre vinificatori orientaţi exclusiv spre piaţa rusă sau nu există acum întreprindere în Moldova care să „nu-şi fi pus ouăle în mai multe coşuri”, cum s-ar spune?

Gheorghe Arpentin:
„Este tocmai ceea ce vorbeam: din 2006-2007 parţial am învăţat lecţia şi totuşi am început la nivel de industrie să reorientăm exporturile şi acum o bună parte din ele se duc în Europa Centrală în deosebi, de aceea eu cred că Rusia rămâne dominantă, dar impactul nu e atât de grav precum în 2006.”

Europa Liberă: În cifre, cum ar arăta acum tabloul exporturilor?

Gheorghe Arpentin:
„30-35 la sută din exporturi se duc pe piaţa Rusiei. Este o cotă importantă, dar totuşi e de două ori şi jumătate mai mică decât era în 2006. Este adevărat că nu ştim care o să fie reacţia ţărilor care intră în Uniunea Vamală. În Belorusia exporturile au crescut foarte mult, în Ucraina, în Kazahstan. Dacă embargoul o să se răsfrângă şi asupra acestor ţări, situaţia va fi mai gravă. Pentru că 60% din exportul nostru cade pe ţările acestea pe care le-am numit.”

Europa Liberă: Data trecută, când s-au ciocnit cu astfel de probleme, vinificatorii moldoveni nu erau singurii care au avut de suferit: multe companii care efectuau exporturi erau cu capital moldo-rus, sau chiar ruse în totalitate… Acum cum stau lucrurile în acest sens?

Gheorghe Arpentin:
„De obicei nu se face nici o discriminare în funcţie de acţionari. Că sunt din Rusia, că sunt din alte ţări, când se introduce un embargo, el se referă la toate companiile. Aşa a fost în 2006; nici acum nu cred să fie selectiv, pentru că în caz contrar ar putea părea multe întrebări. Dacă companiile cu capital rusesc ar avea priorităţi pe piaţa rusească. De obicei, embargo se referă la tot, pentru că dacă luăm cauza din care se introduce embargo – conţinutul de molecule dăunătoare pentru sănătatea consumatorului – trebuie să se cânte acelaşi cântec până la urmă, şi în cazul acesta embargo se răsfrânge asupra tuturor societăţilor, cu capital străin, cu capital moldovenesc ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dvs. aveţi probabil contacte foarte active cu vinificatorii. Starea de spirit printre ei care este: mai degrabă de un fel de aşteptare a furtunii sau nu neapărat? Am observat că autorităţile ori nu prea iau în serios avertismentele autorităţii sanitare ruseşti, ori încearcă să minimalizeze posibilul impact…

Gheorghe Arpentin:
„Sectorul desigur primeşte asta ca un semnal de primejdie, un semnal care trebuie luat în consideraţie. Fiindcă ştiţi că vinul a devenit o problemă politică, e clar lucru că nu mai e o problemă sanitară, precum este tratată de la Moscova. Este o problemă politică şi cu cât mai mult Moldova se va ataşa de vectorul european, de evenimente care duc către asta, cu atât mai mult vor creşte presiunile din partea autorităţii sanitare, ca să ne dea de înţeles că dacă nu suntem de acord, iată cu ce putem să ne alegem.

În sector, dispoziţiile sunt lipsite de entuziasm. Am văzut multe companii care nu mai prelucrează struguri anul acesta. Strugurii, deşi se prognoza că se vor scumpi, dimpotrivă s-au ieftinit, pentru că multe fabrici se dezic de a prelucra strugurii, se dezic de a face investiţii în materie primă. Pentru că nu se ştie cu ce se va termina toată afacerea aceasta, toate luptele acestea, războiul acesta cu vinul.”

Europa Liberă: Economic vorbind, care ar putea fi impactul asupra economiei, schimburilor comerciale moldoveneşti. Îmi imaginez că exportul de vin nu mai are importanţa pe care o avea până în 2006, dar totuşi?

Gheorghe Arpentin:
„Întra-adevăr importanţa vinului a scăzut. Acum el reprezintă doar 20 procente din PIB. Şi dacă vorbim de piaţa Rusiei, Moldova riscă să piardă o cifră de afaceri în jurul a 80 de milioane de dolari. Deci, aceasta este cifra de afaceri care se referă numai la vinuri. Iată care poate să fie impactul valoric al comerţului.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cu nu prea multă vreme în urmă vinificatorii se plângeau ca nu pot valorifica pe deplin cota rezervată pentru comerţ liber de UE în cadrul preferinţelor comerciale. Este şi acum o problemă valorificarea acestei cote? Cât se vinde în UE?

Gheorghe Arpentin:
„Comunitatea europeană desigur rămâne în minoritate, dacă comparăm cu pieţele tradiţionale. Dar ea creşte, este în dinamică, s-a dublat în ultimii cinci ani. Sunt mai multe cauze obiective de ce se întâmplă aşa. Fiindcă sectorul viti-vinicol în ultimii ani face o reformă adâncă ca să aibă o ofertă de vinuri corespunzătoare consumatorilor din Occident, care să corespundă criteriilor de calitate: cunoaşteţi despre reformele asupra noilor clasificări ale vinurilor, asupra segmentării vinurilor cu indicaţii geografice şi cu denumiri de origine controlată. Vinuri care în viziunea consumatorului european şi a autorităţilor europene sunt vinuri de calitate.

Deci, Moldova a făcut foarte mult în planul legislativ al sectorului viti-vinicol. Vinuri cu indicaţii geografie eu cred că o să fie deja anul acesta puse în comerţ. Contextul legislativ este foarte sofisticat şi diferă foarte mult de ceea ce noi în trecut practicam. Şi eu cred că cu aceste schimbări în sector, noi vom putea mări această cotă pusă la dispoziţie producătorilor moldoveni.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să se întample totuşi, din punctual Dvs. de vedere, dacă UE ar vrea acum să-i sprijine pe vinificatorii moldoveni în faţa presiunilor ruseşti?

Gheorghe Arpentin:
„Eu cred că sectorul trebuie să continue reformele. Poate că prea tradiţional sună, dar ceea ce am început noi, să producem vinuri care corespund denumirilor geografice, denumirii de origine controlată, mi se pare că acesta este vectorul de dezvoltare a Moldovei pentru a mări cantitatea vinurilor care să fie comercializată în Europa. Asta ar fi suficient ca noi să ne simţim confortabil acolo.”

Europa Liberă: Vinul moldovenesc, aşadar, nu a fost lăsat să recucerească piaţa rusească, nu a reuşit să o cucerească pe cea europeană, dar la fel nu a reuşit să le înlocuiască moldovenilor consumul de bere… Acum, cu acest pericol iminent în faţă, ce-i de făcut în primul rând?

Gheorghe Arpentin:
„Un sector viti-vinicol care vrea o dezvoltare durabilă trebuie să aibă şi o piaţă de consum internă solidă. Acesta este unul din punctele slabe ale sectorului, dar nu putem să schimbăm lucrurile atât de repede, pentru că e legat cu puterea de cumpărare a consumatorului local, cu preferinţele care au fost pentru unele băuturi – votca, berea ş.a.m.d. – care au fost lăsate mult timp cât eram ocupaţi de exporturi şi piaţa internă a fost lăsată în voia sorţii.

Acum din ce în ce mai mult simţim că orice ţară care am lua-o, poate cu mici excepţii, dar cele care au reuşit în export, nu contează dacă în est sau în vest, sunt ţări cu o piaţă solidă internă. Pentru că nu este credibil când spunem că suntem, o ţară vinicolă, dar consumăm bere şi votcă la masă. De aceea şi programa de dezvoltare, reformele care s-au făcut atrag atenţia asupra măsurilor necesare pentru a dezvolta consumul de vinuri intern. Ştiţi că au fost promovate accize zero la băuturile din struguri, un alt element important este că vinul a fost declarat produs agro-alimentar.”

Europa Liberă: A propos, putem vorbi deja despre nişte efecte palpabile ce ar fi urmat acestor decizii?

Gheorghe Arpentin:
„E abia primul an şi vom vedea la sfârşitul lui. Dar dacă luăm după vânzările efective de butelii pe piaţa internă, acestea au crescut undeva cu 5-6 mii de butelii. Aşa că eu cred că măsurile acestea trebuie să aducă, poate nu timp de un an, dar într-un termen mediu, zic trebuie să aducă la o majorare a consumului de vinuri pe piaţa internă.”
XS
SM
MD
LG