Meseria de profesor pare să fie una din cele mai nepopulare, dacă etalonul este numărul de studenţi înscrişi la Universitatea pedagogică Ion Creangă din capitală. Dacă însă criteriul ar fi siguranţa unui loc de muncă după absolvire, Universitatea pedagogică ar trebui să fie în topul preferinţelor. Dar nu este, după cum a constatat Tamara Grejdeanu, care a stat de vorbă cu mai mulţi studenţi
Pentru studenţii înscrişi la Universitatea Ion Creangă, principala instituţie care pregăteşte profesori, anul universitar a început cu o oră de introducere, atât în materie cât şi în pedagogie.
Chiar dacă profesorii speră că cei mai mulţi vor ajunge să înveţe copii, tinerii, cei cu care am reuşit să vorbesc spun că deocamdată au ales domeniul de instruire şi nu meseria.
Alina Ceban din Grătieşti va studia limba engleză. Ea zice că a optat pentru această facultate nu doar din interes dar şi pentru că avea mai multe şanse de a fi admisă la studii fără taxă.
Cele mai multe locuri bugetare au fost oferite în acest an anume la facultăţile de pedagogie, dintre acestea, peste 500 au fost la universitatea Ion Creangă:
„Fiind profesor nu faci atât de mulţi bani dar oricum trebuie să faci ceea ce îţi place. Deja de patru ani ştiam că anume la universitatea Ion Creangă o să dau documentele şi o să intru aici.”
Europa Liberă: A contat pentru tine că sunt mai multe locuri bugetare?
„Da, cred că a contat pentru că am intrat la buget şi mă bucur de asta.”
Europa Liberă: Eventual, ai accepta să mergi într-un sat şi să fii profesoară?
„Nu ştiu, vreau ceva la un nivel mai ridicat, unde se plăteşte mai bine.”
O altă studentă înmatriculată la facultatea de istorie, Ludmila Adamciuc spune că deşi chiar ea, care vine din mediul rural, a simţit lipsa de pedagogi, deocamdată nu este sigură că va accepta să fie profesoară:
„Profesorii sunt buni şi noi ca elevi avem multe ocupaţii, proiecte deschise , de asta şi am ales, şi profil pedagogic, poate pentru că vrem să schimbăm ceva în viitorii copii, în viitorii studenţi.”
Europa Liberă: Vrei să fii profesoară?
„Ştiţi, de la început nu cred că aş vrea să activez în pedagogie dar văzând astăzi cum lucrează profesorii, cum au vorbit cu noi, îmi dau seama că este o profesie destul de interesantă şi poate rămân şi eu aici, pentru că trăim într-o lume a vitezei, a inovaţiilor şi avem nevoie de profesori cu alte viziuni pentru a schimba ceva.”
Topul neformal al facultăţilor îi face pe mulţi dintre studenţi să se înscrie la drept şi economie decât să studieze istoria sau biologia, decizie care nu este neapărat cea mai justificată, crede Aliona Zgardan Crudu, lector la filologie.
Ea spune că mulţi dintre tinerii care aleg o specialitate modestă, cum a numit ea facultăţile pedagogice, ajung la concluzia că meseria de învăţător poate fi una destul de apreciată:
„Eu consider că pregătirea filologică îţi oferă foarte multe posibilităţi şi deschideri.”
Europa Liberă: Să ne spuneţi dacă studenţii atunci când vin în primul an au gândul de a deveni profesori sau aceasta se dezvoltă pe parcursul anilor, sau din contra?
„Nu au toţi perspectiva clară ce au să fie. Mulţi vin pentru că scriu poezii, pentru că sunt sensibili, mulţi sunt copii de profesori. Vin să înveţe.”
Reuşesc să vorbesc şi cu proaspătul student Adrian Gangur. Tânărul este convins că oportunităţi de dezvoltarea personală va avea doar în afara ţării, de aceea va studia o limbă străină pentru a-şi materializa dorinţa:
„Doresc să plec peste hotare, să mă afirm acolo, în Germania şi îmi trebuie limba germană.M-am dus de traducător nu de pedagog.”
Datele ministerului Educaţiei arată că pentru anul şcolar 2013-2014 este nevoie de peste o mie de cadre didactice. Lipsa lor o simt mai ales şcolile din localităţile rurale acolo unde profesorii sunt nevoiţi să predea şi câte două materii. După a doua sesiune de admitere în universităţi au rămas peste 400 de locuri bugetare neacoperite dintre care 35 sunt la universitatea pedagogică.
