În ajunul Zilei Limbii Române: mizeria şi splendoarea bilingvismului

În ajunul Zilei Limbii Române, sărbătorită anual pe 31 august, începând cu anul 1989, când a fost adoptată Legea privind Limba de Stat şi revenirea la alfabetul latin, vom sta de vorbă cu profesorul universitar Irina Condrea, doctor habilitat în filologie la Universitatea de Stat din Chişinău, despre problemele pe care continuă să le întâmpine limba română, fie scrisă, fie vorbită, în Republica Moldova.

Europa Liberă: Dacă ar fi vrut cu adevărat, orice persoana ar fi reuşit probabil, în acei câţiva zeci de ani de când s-a vorbit pentru prima dată despre importanţa limbii române, frumuseţea ei, nevoia de a o cunoaşte, zic ar fi reuşit şi să o fi învăţat, nu?

Irina Condrea: „Evident. Orice se poate învăţa, numai că unii învaţă mai bine, mai profund, le vine mai uşor, alţii se descurcă ceva mai greu. Dar oricum în atâţia ani toţi ar fi trebuit să-şi schimbe deja modul de exprimare.”

Europa Liberă: Lucrurile însă stau încă destul de strâmb cu asta… Care sunt cele mai mari probleme, greşeli de exprimare pe care le observaţi la catedră, în viaţa de zi cu zi, la televizor?

Irina Condrea: „Să ştiţi că există nişte situaţii comune pentru toate limbile în ceea ce priveşte corectitudinea, fie că vorbim de română, de franceză, de rusă sau altele. Limba maternă care se predă la şcoală şi regulile ortografice, de punctuaţie şi celelalte sunt destul de dificile şi, în privinţa aceasta, şcoala are foarte mult de făcut.

Pentru foarte multă lume este o problemă anume gramatica şi scrierea unui text corect din punct de vedere gramatical şi coerent. Şi în acest sens am auzit o propunere, dacă nu mă înşel chiar s-a realizat ceva, a propus cineva să se facă o aşa-numită dictare naţională, la nivelul întregii ţări, benevolă, cu participarea tuturor. Să existe o echipă care să organizeze, să se facă această dictare, pe urmă să se dau rezultatele celor interesaţi, care vor să ştie cum au scris şi la ce nivel sunt cu acest scris. Mi s-a părut o idee interesantă.”

Europa Liberă: S-ar putea să avem nişte rezultate la care să nu ne aşteptăm?

Irina Condrea: „Bine, este un mod de a vedea unde am ajuns cu socoteala şi nu obligă pe nimeni absolut la nimic, adică nu se dau note şi este destul de multă lume interesată să se autoevalueze.”

Europa Liberă: Aşadar, moldovenii scriu cu greşeli, dna Condrea. Altceva?

Irina Condrea: „Da, scriu cu greşeli, din păcate. În al doilea rând, vocabularul moldovenilor. Noi suntem o zonă care ne deosebim puţin în privinţa vocabularului, este un vocabular tradiţional aici, nu prea se acceptă neologismele. Mulţi dintre studenţii mei, bunăoară, nu au ştiut ce înseamnă molar – adică măsea, dinte; trahee; ce înseamnă a face flotări… Adică sunt nişte lucruri care în mod obişnuit ar trebui să se spună, să se vorbească, dar iată că nu, se acceptă mai degrabă vocabularul mai vechi.

Pe de altă parte, vocabularul acum suportă nişte influenţe extraordinari de mari, mai ales în limbajul tinerilor. Sunt două aceste influenţe. Este vorba de limbajul de pe internet şi acronimele acestea care în scris sunt o teroare pur şi simplu. Chiar şi atunci când studenţii scriu lucrări, sau elevii la liceu, folosesc foarte multe acronime. El nu scrie bine, dar scrie bn; nu scrie pentru, dar scrie p/u.”

Europa Liberă: Precum ar scrie pe o reţea de socializare…

Irina Condrea: „Da, exact precum scriu în reţelele de socializare. Se obişnuiesc cu asta şi „dezvăţul”, ca să zic aşa, este cu mult mai greu. În continuare dacă vorbim despre probleme, mai avem încă una: este vorba sigur că de calchieri. Noi suntem într-o zonă de bilingvism şi aceste calchieri sunt inerente, nu se poate să nu existe. Sunt o parte care au fost, mă rog, explicate, s-a propagat destul de mult şi să ştiţi că a avut efect lucrul acesta de explicaţie. Acum rar de tot aud să spună cineva că am precăutat o chestiune. Toată lumea spune că am examinat şi mai sunt lucruri, aş putea da şi alte exemple. Adică, totuşi, activitatea aceasta desfăşurată de lingvişti, pentru cei care au urechi de auzit şi aud,aşa cum scrie în Biblie, are efecte.

Dar există în privinţa aceasta încă un lucru foarte interesant, limba se dezvoltă şi ne aduce foarte multe surprize, cum ar fi aceste acronime stranii, pe care dacă nu le cunoşti nu înţelegi deloc textul, şi în afară de aceasta sunt în limbajul tinerilor foarte multe elemente de argou. Şi acronimele, limbajul acesta de pe Messanger, plus argoul - sunt nişte lucruri comune pentru toate limbile. Şi în franceză se întâmplă, de altfel francezii au aproape în fiecare an câte un dicţionar al argourilor de limbă franceză,. Pentru că altfel nu se mai pot înţelege. La noi însă argoul este legat de bilingvismul acesta rus-român în care ne aflăm. Şi cuvintele de argou pătrund în limba română din limba rusă. De aceea puteţi auzi când vreţi expresii de felul hai, paca, le-aţi auzit cu siguranţă?”

Europa Liberă: Ce face strâmb şcoala moldovenească în acest sens, pentru că responsabilitatea învăţământului încă nu a anulat-o nimeni. Ce nu face bine liceul, colegiul, universitatea?

Irina Condrea: „La liceu de exemplu se face acum literatură în fond, şi teorie literară foarte serioasă, dar nu se face limbă română. Chiar există această problemă – discrepanţa între ceea ce se face şi ceea ce este introdus în programa şcolară. Totul ce e inclus în programă este bun, este frumos, este corect, parcă nu putem avea pretenţii. Dar una se vorbeşte, se scrie, se comunică în clasă la orele de limbă română şi peste două minute, când elevii ies afară, ei aud cu totul altceva, este un alt mediu de comunicare.

Şcoala nu vrea să vadă, nu vrea să audă lucrurile acestea, vai de mine. Este ceva urât, nu ne trebuie şi nu vrem să ştim despre asta. Dar trebuie să le explicăm elevilor. De câte ori le-am explicat, la întâlniri cu elevii, cu studenţii, ei reacţionează foarte interesant. Ei nici nu observă, să ştiţi, este o comunicare între tineri şi ei nici nu observă. Dar când este cineva care îi atenţionează, când se discută aceste lucruri, atunci ele evoluează altfel.”

Europa Liberă: Se poate face ceva pentru a genera o intoleranta generală faţă de proasta cunoaştere a limbii române? Daca, de exemplu, în Germania, îmi spunea cineva, nu cunoşti limba oficială sub toate aspectele, nu doar că ai mai multe dezavantaje, dar eşti privit cu ochi nu tocmai buni de toţi membrii societăţii. Se poate face ceva pentru asta şi în Republica Moldova, daca tot nu mai reuşim de peste doua decenii să impunem o legislaţie şi un sistem de studiere mulţumitoare?

Irina Condrea: „Din păcate, în Republica Moldova atitudinea este tocmai inversă faţă de ceea ce spuneaţi Dvs. şi bădărănismul acesta în exprimare este propagat din păcate de o bună parte din elita politică, care îşi permite să vorbească vulgar, urât, să folosească nişte expresii anapoda şi chiar atunci când li se face observaţii, au un comportament necivilizat. Şi dacă sus-puse procedează în felul acesta, atunci se consideră şi aceasta un fel de modă.

De aceea la noi este la modă mai degrabă să fii bădăran decât să fii om cult, mai ales printre tineri, că despre ei în fond vorbim.

Cei care deja şi-au format o cultură, o atitudine, este altceva, dar tinerii trebuie avizaţi în privinţa aceasta şi oricât de bine ar şti tema, subiectul, romanele care s-au scris, pentru că în principiu asta se face la şcoală, dacă ei nu înţeleg şi nu sunt atenţionaţi asupra factorilor de limbă care se întâmplă în jurul nostru, atunci ei fie că trec peste asta, fie că le iau de bune. Asta e toată tragedia. Ei consideră că aşa e bine: uite, măi, acesta când i-a tras-o,numai o sudalmă de mamă nu a zis. Şi dacă ar fi zis-o, cred că mulţi ar fi bătut din palme. Este o percepţie foarte distorsionată şi lucrurile acestea trebuie de spus la orele de limba română.”

Europa Liberă: S-au schimbat între timp şi conţinuturile pe care le primim odată cu consumul de limba româna, emisiuni, cântece în română? Altfel spus, un străin ar avea de ce sa înveţe limba română în interes de contact direct cu civilizaţia, cultura, orizonturile în general pe care le poate deschide această limbă acum?

Irina Condrea: „Limba română, ca limbă a unei culturi, este foarte bogată. Sunt scriitori noi, piese noi, formaţii, sunt spectacole care se joacă în limba română. Am în vedere ceea ce este inclus în circuitul cultural direct. Dar, în afară de aceasta, sunt foarte multe tradiţii folclorice în limba română şi acestea sunt acum foarte căutate în orice ţară, nu numai la noi. Şi pentru asta chiar ar merita să fie învăţată limba română, cu atât mai mult că toţi cei încearcă să o înveţe, o învaţă destul de repede. Şi ar trebui sîă o înveţe şi conaţionalii noştri care n-o ştiu.”

Europa Liberă: În acest an pentru prima data vor sărbători limba română şi românii de peste Prut, oriunde s-ar afla. Ce motive ar avea românii din Romania, Italia, Austria etc. să facă acest lucru, decât dorinţa de a li se alătura cetăţenilor Republicii Moldova?

Irina Condrea: „Din ceea ce ştiu eu, românii din diaspora, chiar şi cei de dincolo de Nistru, pentru ei este foarte dificil. Şi ei se uită la noi ca la vorbitori de altă limbă aproape că. Pentru că pentru ei este foarte dificil să vorbească măcar şi precum vorbim noi.

Cei din Italia, din altă parte, au foarte mari nostalgii. Cunosc persoane care scriu versuri, care ascultă cu sufletul la gură orice cântec, orice melodie folclorică, şi aceasta este exact ceea ce vorbeam, parte de cultură pentru care merită să cunoşti limba română. Şi spunea cineva, un filosof, José Ortega y Gasset, care a avut odată un eseu foarte interesant care se numea „Mizeria şi splendoarea traducerii”. Aş zice eu că este mizeria şi splendoarea bilingvismului acum, pentru că suntem cu toţii în zona aceasta de bilingvism şi există atât partea bună, dar aşa cum a început filosoful şi cum a pus cuvântul pe primul loc, mizeria are totuşi o foarte mare contribuţie în tot amalgamul acesta de probleme care i se întâmplă limbii române.”