Bloomberg LP este astăzi cea mai mare companie de ştiri şi informaţii financiare din lume şi controlează 33% din piaţa internațională de profil. La această prestigioasă companie lucreaza moldoveanul Eugen Miculeț, fiul diplomatei Larisa Miculeț, fosta ambasadoare a Moldovei în Israel și al omului de afaceri Victor Miculeț. Cu Eugen Miculeț a stat de vorba Valentina Ursu.
Europa Liberă: Eugen, tu eşti unul dintre mulţii tineri care se află peste hotare. Destinul te-a dus peste mări şi oceane, tocmai în Statele Unite ale Americii. E ţara unde ai visat să ajungi?
Eugen Miculeţ: „Evident. Am căutat mereu să fiu într-o ţară unde sunt oportunităţi foarte multe. În primul rând, când am plecat, ca toţi cei din generaţia mea, am vrut să fim într-un sistem educaţional, unde să fie mai multe oportunităţi, să fie o meritocraţie în care fiecare, cu note bune, şi cu o interacţiune perfectă între elevi şi profesori, să fie la top. Am vrut să fiu într-o universitate care să fie bine echipată. Deci, da, aş putea să zic că visul mi s-a împlinit. Am vrut să fiu în Statele Unite şi de 9 ani sunt în afara ţării.”
Europa Liberă: Şi de ce acolo, în America, oportunităţi pot să fie şi de ce aici, acasă, în Moldova – nu? Pentru voi tinerii care vreţi o carieră pe potriva cunoştinţelor voastre, perceperii voastre.
Eugen Miculeţ: „Lucrând în domeniul financiar-economic, cred că foarte mult ţine totuşi de economie, începe de la o economie, pentru că în momentul în care, spre regret, profesorii nu sunt plătiţi foarte bine, în momentul în care facilităţile, liceele nu au computere suficiente, nu au laboratoare care ar putea stimula învăţătura elevilor, aceasta duce la o careva descreştere şi nemotivare a elevilor, presupun. În State este foarte diferit. Liceele sunt la un nivel de dezvoltare foarte înalt: tehnologii, laboratoare de chimie, de fizică. Cred că la momentul dat economia este ceea ce stopează şi influenţează şi sistemul educaţional, printre altele.”
Europa Liberă: Cum ai ajuns la Bloomberg?
Eugen Miculeţ: „Am făcut mereu paşi, paşi mici ca să ajung şi până la Bloomberg. Am început...”
Europa Liberă: Paşi mici, dar îndrăzneţi...
Eugen Miculeţ: „Dar îndrăzneţi. Am făcut 2 ani de studii de liceu în State. Am avut noroc să găsesc burse şi în primul an, şi în al doilea. După aceea am plecat la universitate în aceeaşi regiune, Massachusetts, şi după, deja în anul trei, pentru că am avut rezultate foarte bune, m-a trimis universitatea din America în Londra să-mi continuu studiile pentru un an la London School of Economics, care este foarte renumită. Şi apoi, deja de acolo, m-am întors, am terminat şi vedeţi că, de la o oportunitate, de la un succes, mergi la alt succes.”
Europa Liberă: Eşti singurul moldovean ajuns la Bloomberg?
Eugen Miculeţ: „Mai este unul sau doi programişti.”
Europa Liberă: Ce te fascinează acolo?
Eugen Miculeţ: „Este o companie foarte mare. Bloomberg este o companie de servicii financiare şi oferă sute de platforme analitice pentru toţi investitorii atât din America, cât şi din orice altă ţară. Pe lângă aceasta avem şi canalul tv, radioul şi, mai recent, revista Businessweek. Ce mă fascinează, întorcându-mă la întrebarea dumneavoastră, este echipa tânără şi spiritul inovativ. Avem 14.000 de colaboratori globali. Chiar dacă suntem în diferite ţări ale lumii, oricum colaborăm. Eu colaborez mereu cu echipele din Londra, din Asia. Şi aceasta este: o echipă foarte tânără, foarte inovatoare, este şi competitivă. Vorbeşti cu clienţii cei mai sofisticaţi din lume, pentru că şi Bloomberg este compania lider în domeniul acest. Deci, mereu vorbim cu băncile, cu broker-dealers şi tot aşa. Deci toţi jucătorii din sistemul financiar american, dar şi global, de fapt.”
Europa Liberă: Banii aduc fericire?
Eugen Miculeţ: „Dacă pot să parafrazez întrebarea: sunt fericit în State? Sunt fericit în State. Pentru mine, la momentul dat, este important să fii într-un mediu unde eşti apreciat, unde este cu adevărat un sens de meritocraţie.”
Europa Liberă: Un salariu bun pe voi vă motivează în primul rând?
Eugen Miculeţ: „Sînt câteva componente. Este experienţa, după care, evident că doreşti să-ţi faci o mică bază financiară, să ştii că în momentul în care ai o familie poţi să ai o careva siguranţă în ziua de mâine. În momentul în care aceasta o ai, poţi deja să te dedici şi altor scopuri, fie în sectorul public, fie să pleci să-ţi creezi o afacere, deci antreprenorială şi tot aşa. Exemplul care mă fascinează, de fapt, este exemplul proprietarului nostru, Michael Bloomberg, care este primarul oraşului New York City. Şi el a început în sistemul financiar, apoi a făcut o careva bază financiară pentru el la Arm, Arm Brothers atunci. Apoi a plecat să înfiinţeze compania şi deja în momentul în care a simţit că a făcut ceva, a lăsat o urmă, a plecat pe domeniul public. Şi-a făcut o carieră şi un impact enorm, extraordinar pentru oraşul în care trăieşte.”
Europa Liberă: Dar acest primar al New York City poate fi considerat un model pentru tine?
Eugen Miculeţ: „Da. Absolut. Eu evident că aş dori foarte mult să ajung să am aceleaşi succese ca Michael Bloomberg, dar să vedem.”
Europa Liberă: Dar cum îl caracterizezi tu pe el?
Eugen Miculeţ: „Este un om foarte motivat. Are 72 de ani şi până acum lucrează practic 24 de ore din 24. Este şi pilot, din hobby, dar este foarte motivat, foarte focused în ceea ce face. În toate ceea ce văd la companii, din chestiile pe care le-a lăsat, mă refer la cultura companiei, la cum interacţionează colegii între ei. Toate acestea, de fapt, au fost multe dintre acelea pe care el le-a lăsat atunci când a lucrat la companie.”
Europa Liberă: Ai găsit modele acolo, peste ocean. Aici, în Republica Moldova, ai putea să spui un nume care e un model pentru tine?
Eugen Miculeţ: „Mereu urmăresc actorii din politică, n-aş dori să-mi exprim o anumită persoană, dar, evident, cred că deja avem nişte actori, în sensul bun al cuvântului, în domeniul politic, care chiar mă fascinează.”
Europa Liberă: Ei sunt reprezentanţii noilor generaţii?
Eugen Miculeţ: „Da, generaţiilor mai noi. Şi au deja o viziune europeană. Unii au şi studiat în Europa. Mereu au relaţii cu organizaţii internaţionale. Sunt multe personalităţi pe care le urmăresc şi doar mă bucur de succesele pe care le au.”
Europa Liberă: Dorul de casă te macină vreodată? Gândul acesta că ai putea să revii în ţara de unde ai plecat acum 9 ani te-a părăsit?
Eugen Miculeţ: „Dorul de casă este greu de explicat. Este ceva care doar o înţelegi atunci când pleci din ţară şi eşti deja mai mulţi ani după hotare. Doar atunci când am plecat, am realizat de fapt că în Republica Moldova, chiar dacă sunt multe greutăţi în ţară şi este sărăcie, avem un set de valori, avem muzică, avem dansuri. Deci tradiţia este cuvântul care îl căutam, care este greu să le uiţi, fiind peste hotare, nu le mai găseşti. Şi dorul de casă mereu, mereu a fost cu mine, aici îmi este, cel puţin, unul dintre părinţi, colegii mei cu care am crescut. Ieri am fost la bunica, unde am petrecut foarte mult timp. Şi în momentul în care zici: pleci peste hotare, îţi este dor evident de acele relaţii între oameni, acele străzi pe unde ai mers, şi de tradiţii.”
Europa Liberă: Ai vrea să revii în Moldova? Ce ar însemna o întoarcere pentru tine aici, acasă?
Eugen Miculeţ: „Mă întorc la ce am putea să facem noi, ca tineri specialişti. Este opţiunea să mergi pe sectorul privat sau să mergi pe partea publică a lucrurilor. Sectorul privat oferă anumite oportunităţi, sunt companii care mereu caută să se extindă aici, în ţara noastră, şi ai putea să fii reprezentantul lor aici, în piaţă, pentru că ştii deja oamenii, ştii cultura, ştii cum lucrează sistemul. Aceasta ar fi partea privată. Partea publică? Probabil că admiraţia faţă de aceasta vine de la unul din părinţii mei, şi, în momentul în care putem să ne unim generaţia nouă, care a plecat deja, şi avem băieţi foarte buni care au făcut studii şi la Cambridge, şi la Harvard, şi la alte universităţi mari, în momentul în care putem să ne unim şi să venim în ţară, să spunem: „Uite, facem un guvern. Din experienţa noastră de peste hotare, haideţi să dezvoltăm ramurile industriale care ar aduce profit în ţara noastră”, atunci sigur, aş fi foarte onorat să am această oportunitate de a mă întoarce şi de a contribui la dezvoltarea acestei ţări. De aceea cu adevărat cred că, să spunem, în 10 ani, deja în momentul în care voi avea careva experienţă de viaţă, de serviciu şi aşa mai departe, ar fi o oportunitate extraordinară. Şi aş dori foarte mult.”
Europa Liberă: Dar între felul cum spune un american că este patriot al ţării sale şi cum înţelege un moldovean să spună că este patriot e diferenţă?
Eugen Miculeţ: „Este. Oriunde mergi în Statele Unite, este drapelul ţării, la toate evenimentele, de Ziua Independenţei etc. Este un foarte mare dor de ţară şi respect faţă de ţară. Din perspectiva mea, să vă spun sincer, n-o să mă credeţi, dar, din momentul în care am plecat, 9 ani în urmă, eu am avut un drapel, mare, tricolor şi, în toţi anii, inclusiv acum, acesta este pe unul dintre pereţii mei mari. Aceasta îmi aduce aminte mereu de ţară. Îi duc faima, sper, mulţi dintre cei pe care i-am cunoscut în Republica Moldova, care au plecat peste hotare, în State şi în alte ţări, fac faţă ţării. Suntem muncitori dedicaţi unui lucru sau unei companii.”
Europa Liberă: Te mândreşti că eşti cetăţean al Republicii Moldova?
Eugen Miculeţ: „Da, absolut. De multe ori, le spuneam şi colegilor, şi părinţilor, şi celor de la lucru că eu nu aş fi ceea ce sunt astăzi, dacă nu aş fi trecut prin aceste perioade: 10 ani de şcoală, după care să trec prin greutăţile de a găsi burse peste hotare, să trec prin stresul de a găsi un loc de muncă după absolvirea facultăţii – toate aceste experienţe m-au făcut să fiu mai puternic, mai ambiţios, mai încrezut în sine, să pot colabora, vin deja din State cu foarte mulţi participanţi din pieţele financiare din Europa de Est. Aceasta şi fac, de fapt, până la ora 11 dimineaţa, în State. Mai colaborăm cu cei din Rusia, pentru că avem o politică de extindere în Europa de Est, inclusiv în Moldova, unde Bloomberg a semnat un acord foarte recent de extindere aici, în ţara noastră.”
Europa Liberă: Tu cum îţi pui întrebarea: mai întâi, ce face statul pentru tine şi apoi ce faci tu pentru ţară sau invers?
Eugen Miculeţ: „Bună întrebare. Vrei, evident, în momentul în care munceşti mult şi te dedici unei anumite companii sau universităţi etc. să poţi să ştii că, până la urmă, în momentul în care ai o problemă de sănătate, salvarea va veni în 5 minute, aceasta este în State, până la 7 minute, pompierii – până la 5 minute. În momentul în care vrei să îţi trimiţi copiii la şcoală, va fi o şcoală bună în regiunea ta. Aceasta e, aceasta am să spun.”
Europa Liberă: Dar, la 26 de ani, mai eşti un visător?
Eugen Miculeţ: „Da, evident. În momentul în care atingi un scop – vrei altul. Probabil, este şi ambianţa din State, şi a New York-ului, în special, pentru că toţi sunt tineri, toţi sunt foarte axaţi pe lucru, pe educaţie etc., că, în următorii câţiva ani, vrei să faci cât mai mult în domeniul profesional, carieristic. După care evident: vreau şi o familie, vreau şi loc de trai etc. În momentul în care ai o bază mică financiară, deja îţi poţi permite să faci şi alte lucruri: caritate, non-profit sau să te întorci în Europa, lucrând pentru o companie financiară, în cazul meu, dar, în general, pentru o companie străină care vrea să îşi extindă acoperirea aici, în Europa. Deci opţiunile îţi sunt foarte mari şi foarte multe, dar, în momentul în care deja te simţi financial secured, dar ai şi studii, şi o experienţă profesională în spate.”
Europa Liberă: Cum ar trebui şi cum ai dori să se vadă Moldova în următorii 5 ani?
Eugen Miculeţ: „Este, de fapt, cred că văzută de multe deja companii şi organizaţii internaţionale ca o ţară cu multe oportunităţi. Evident că unicul factor care ne limitează este faptul că suntem o ţară mai mică după populaţie. Deci pot să spun, din punctul de vedere al multor companii străine, ele mereu caută noi pieţe mai mari. Şi noi suntem o piaţă mai mică. Dar, cu toate acestea zic, şi iarăşi aduc exemplul companiei noastre, unde 6 luni în urmă, am semnat un acord cu guvernul Moldovei prin care compania noastră va facilita tranzacţiile dintre Banca Naţională şi băncile membre din Republica Moldova. Avantajul acestui agrement este că volumul acestor tranzacţii financiare va creşte, sperăm, şi evident, va creşte şi transparenţa în această piaţă financiară şi eficienţa ei.”
