Ce așteaptă mediul de afaceri de la noul ministru de finanţe

Președintele Nicolae Timofti și premierul Iurie Leancă l-au înlocuit azi dimineață pe ministrul finanțelor, Veaceslav Negruța, cu Anatol Arapu. Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul ministru Negruța a spus că a demisionat de bună voie pentru că are sentimentul datoriei împlinite. Noul ministru, Anatol Arapu, a mai deținut funcția în 1998-1999. De atunci, a lucrat în conducerea firmei rusești Lukoil în România. Ce așteaptă mediul de afaceri de la noul ministru de finanţe? A încercat să afle Valentina Ursu de la Alexandru Oleinic, directorul Agenției Naționale pentru Atragerea Investiţiilor.

Alexandru Oleinic: „Eu sunt convins că venirea dumnealui într-aşa funcţie va crea o atmosfera de încredere cu mult mai mare pentru investitori.”

Europa Liberă: Cu ce ar trebui să înceapă domnul ministrul Arapu? Ce priorități ar trebui să stea pe masa noului ministru al finanţelor Arapu?

Alexandru Oleinic: „Analiza raportului Băncii Mondiale în privinţa constrângerilor care sunt în mediul de afaceri, probleme ce ţin de administrarea fiscală, de cea vamală, de crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor, ce ţine de impozitul pe venit, rambursarea taxei pe valoare adăugată, situaţia în agricultură cu taxa pe valoarea adăugată şi rambursarea la cele 12 procente. Dar cred că cel mai important, astăzi, este crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri.”

Europa Liberă: Şi aceasta depinde de ministerul finanţelor?

Alexandru Oleinic: „Politica fiscală, anual, cine o elaborează? Până la urmă, sunt divergenţe între ministerul Finanţelor şi cel al Economiei. Ministerul Economiei elaborează politicile, iar Ministerul Finanţelor le implementează. Dar Ministerul Finanţelor vine cu politicile fiscale la guvern pentru adoptare. De mulţi ani vorbim despre divergenţele dintre aceste două ministere.”

Europa Liberă: Şi acum ele se atenuează? Domnul Lazăr, ministrul Economiei, nu se va mai confrunta cu noul ministrul al finanţelor?

Alexandru Oleinic: „Eu cred că cu domnul Arapu nu va fi aşa de simplu de confruntat, fiindcă dumnealui va avea capacităţile de a aduce argumente cu mult mai serioase pentru a-şi promova politicile necesare pentru domeniul fiscal bugetar.”

Europa Liberă: Acum ar trebui să se elaboreze şi proiectul legii bugetului pentru anul viitor, un examen destul de serios.

Alexandru Oleinic: „După lege, până la 1 septembrie ministerul finanţelor trebuie să prezinte la guvern politica fiscală pentru anul viitor. În primul rând, acesta va fi un test foarte interesant, nu numai pentru domnul ministru Arapu, dar o să fie un test interesant pentru toată coaliția pro-europeană, fiindcă în cazul rectificărilor apar foarte multe probleme de interes politic.”

Europa Liberă: De ce apar aceste probleme cu iz politic atunci când se adoptă constituţia economică a ţării, legea bugetului? Aţi fost deputat şi cunoaşteţi dedesubturile.

Alexandru Oleinic: „Interesele politice care până la urmă se soldează cu rezultate în campanii electorale pentru fiecare partid este lupta principală pe timpul de guvernare. În afară de faptul că trebuie să araţi prin activitatea echipei pe care partidul o promovează în funcţiile de răspundere în Guvern, trebuie să araţi eficienţa şi trebuie să-ţi promovezi şi susţii şi primarii, şi investiţiile capitale, cele locale, dezvoltarea localităţilor, unde fiecare partid îşi are primarul său. Acestea nu sunt ceva nou şi se întâmplă în toate ţările. Dar este o situaţie când aceasta se face legal sau prin abuz de putere. Această problemă la noi este ieşită din comun. Noi prin apartenența de partid numim oamenii, începând cu funcţia cea mai joasă şi până la funcţia de ministru. Această abordare nu este corectă. Nu există o continuitate. Nu sunt oameni care ar putea să-şi promoveze profesionalismul. Nu sunt oameni care ar putea obţine o experienţă. Aici e problema cea mai gravă.”

Europa Liberă: Să vă întreb ca pe un fost parlamentar, această lege privind finanţele publice locale, care a fost adoptată în două lecturi, urmează acum să fie adoptată în lectura finală şi legea să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2014. De 22 de ani se vorbeşte despre descentralizarea puterii. Va putea fi convingător domnul Arapu ca să vină totuşi în susţinerea administraţiei publice locale, promovând această lege?

Alexandru Oleinic: „Eu văd descentralizarea, în primul rând, prin descentralizarea financiară. Toate impozitele care sunt în cadrul primăriei să rămână acolo. Primarul şi consiliul local să aibă motivaţie pentru dezvoltarea localităţii, pentru apariţia întreprinderilor noi, pentru apariţia serviciilor noi. Prin aceasta ajungem la o descentralizare. Dar atunci când noi lăsăm pentru dezvoltarea primăriei unele impozite care nu sunt atât de semnificative şi colectăm restul, iar ulterior facem repartizarea banilor în dependenţă de coloratură politică, aceasta nu este descentralizare.”

Europa Liberă: Domnul Arapu trebuie să convingă partidele din parlament despre nevoia acestei autonomii financiare?

Alexandru Oleinic: „Domnul Arapu trebuie să promoveze acest concept de autonomie financiară la guvern. Ulterior, trebuie să prezinte în parlament. Parlamentul nu are decât să susțină şi să-i dea posibilitatea să-şi asume responsabilitatea pentru implementarea acestei legi.”

Europa Liberă: O altă provocare pentru domnul Arapu ar putea fi şi identificarea surselor financiare pentru proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni.

Alexandru Oleinic: „Desigur că o să fie alocări de la bugetul naţional. Dar eu nu cred că acest proiect atât e de mare pentru bugetul naţional, alături de alocările pe care trebuie să le facem pentru construcţia parlamentului, pentru alte lucruri. Eu cred că acest proiect este foarte important şi nu cred că vor apărea probleme în găsirea surselor financiare. Cred că pentru domnul Arapu este foarte important să analizeze posibilităţile de majorare a surselor de venit la buget. Pentru orice ţară, mai ales pentru o ţară mică precum e Moldova, condiţiile de dezvoltare a mediului de afaceri este problema prioritară. Dacă noi vom oferi posibilitatea ca un agent economic, o întreprindere individuală, o gospodărie ţărănească să creeze 3, 4, 5 locuri de muncă, care să fie bine plătite, aceasta este esenţa principală a statului şi, în cazul de faţă, a ministerului finanţelor care trebuie să susţină politicile în domeniul dat.”

Europa Liberă: Alături de alţi colegi ai săi din Guvern, domnul Arapu va trebui să fie prezent şi la elaborarea şi semnarea unui nou Acord cu FMI. Ce trebuie să negocieze ei cu FMI?

Alexandru Oleinic: „În primul rând, rămân lucruri care trebuie să fie implementate, adică restanţele din programul vechi. Este vorba de eficienţa gestionării proprietăților de stat, sunt privatizările anunţate. Dacă noi, având un patrimoniu al activelor statului de peste 5 miliarde de lei şi anual nu primim dividende absolut nimic de la gestionarea unui asemenea patrimoniu, atunci care este sensul să-l menţinem? Mai bine îl dăm în mâinile agenţilor economici şi cetăţenilor Republicii Moldova care au dorinţa să aplice investiţiile, eforturile, profesionalismul ca într-adevăr să se dezvolte.”

Europa Liberă: Politicienii vor promite majorări de pensii şi salarii. Ministerul finanţelor e cel care trebuie nu să promită, dar să caute mijloace ca să poată să onoreze promisiunile politicienilor.

Alexandru Oleinic: „De a mări pensiile e necesar. Minimul de existenţă trebuie să devină fundamentul la orice calcul în Republica Moldova. Dar pentru a avea posibilitate de a cheltui trebuie să creăm condiţii ca să avem alocaţii la buget. Trebuie să scoatem la suprafaţă cele 50 la sută de economia tenebră. Dar pentru asta trebuie să creăm condiţii şi în impozitul pe venit, şi TVA, şi condiţii ca oamenilor să le fie convenabil să lucreze legal şi nu la negru. Trebuie să excludem salariile în plicuri, care sunt mai mult de 60 la sută. Trebuie să excludem contrabanda la import. Asta afectează foarte mult bugetul şi dezvoltarea agenţilor economici. Dar dacă noi vom avea posibilităţi ca să avem colectări necesare la buget, atunci vom implementa şi restul doleanţelor politicienilor.”