Linkuri accesibilitate

În dezbatere: gestiunea și distribuirea banilor din Fondul Rutier


Sergiu Ostaf: „tot mai multe decizii se iau în mod ad-hoc, fără respectarea transparenţei decizionale.”



Guvernul premierului Iurie Leancă a decis ieri, printre altele, să suplimenteze cu 80 de milioane de lei fondul rutier pe anul acesta, pentru a repara drumurile către școli și pe cele distruse de ploi și grindină. Anunțul a fost criticat de Consiliul Naţional de Participare, care s-a plâns că suplimentarea s-a făcut pripit, netransparent și favorizează corupția, așa cum a repetat președintele CNP, Sergiu Ostaf, în interviul acordat lui Vasile Botnaru.

Sergiu Ostaf: „Modul în care se gestionează şi se distribuie banii din Fondul Rutier a ajuns, anul acesta, a doua oară, în adresa CNP-ului. Şi prima dată, în ianuarie 2013, am observat că aproape un miliard de lei a fost repartizat, fără a se conforma la cerinţele de transparenţă. Dar şi acum, adică ieri, cu trei ore înainte de şedinţa de guvern, am aflat că pe agendă a apărut şi acest subiect de repartizare a 80 de mln de lei din Fondul Rutier. Din nou, fără a se supune această decizie rigorilor de consultare cu opinia publică şi a respecta regulile de transparenţă decizională.”

Europa Liberă: Dar explicaţi-le ascultătorilor cum ar fi trebuit să fie. Şi ce acte normative impun un altfel de comportament?

Sergiu Ostaf: „În primul rând, există o lege generală, Legea privind transparenţa decizională, care obligă un proiect de lege, o hotărâre de guvern în care, în special, sunt implicaţi bani publici, să fie supuse consultărilor publice şi a părţilor interesate, cu cel puţin 30 de zile înainte de a lua această decizie.

Deci, acest proiect de lege sau proiect de hotărâre trebuia să fie pus în văzul publicului cu 30 de zile înainte, încât părţile interesate să poată eventual să se dea cu părerea, dacă sunt de acord, dacă sunt anumite aspecte problematice cu această decizie sau nu. Şi există legea specială cu privire la Fondul Rutier, care, suplimentar la ceea ce am spus, mai prevede funcţionarea unui consiliu al fondului rutier, care trebuia, cel puţin, cu câteva zile înainte, să se adune şi să ia această decizie. În acest Consiliu intră şi reprezentanţii societăţii civile specializate, Asociaţia patronilor din acest domeniu şi alte asociaţii profesionale.

Noi am văzut că, în primul caz, din ianuarie, dar şi în al doilea caz, această şedinţă a Consiliului a fost, în opinia noastră, chemată şi organizată ad-hoc, cu o oră sau două ore înainte de şedinţa de Guvern, după ce opinia noastră critic a fost verbalizată. Deci nu a fost respectată întocmai şi nici procedura specială. Acuma scopul folosirii acestor bani, pentru noi, la fel, este mai puţin clar, pentru că se invocă precum că banii aceştia vor fi folosiţi pentru a repara 2-3 km [de drum], în mai multe localităţi rurale, în care accesul copiilor la şcoală este în dificultate, pentru că drumurile sunt de calitate proastă şi copiii nu pot ajunge la şcoală.

Noi nu putem proba această argumentare pentru că, în primul rând, n-am avut timp suficient să vedem acest proiect de lege şi eventual să studiem, folosind chiar şi Google Maps, pentru a vedea dacă, într-adevăr, şcoala respectivă are probleme de accesare sau nu.”

Europa Liberă: Dar n-aveţi încredere în expertiza care stă la baza acestei decizii?

Sergiu Ostaf: „Eu aş spune că încrederea trebuie să fie câştigată de către guvernare printr-o activitate deschisă, transparentă şi previzibilă. Să luăm, de exemplu, regulamentul guvernului, care spune că proiectele de lege sau subiectele pe agendă trebuie să apară cu, cel puţin, trei zile înainte, printr-un anunţ public. În cazul acesta, a fost încălcată şi norma aceasta din regulamentul de funcţionare a guvernului, că nu a apărut cu trei zile înainte. Cineva ar putea să spună că doar subiectul acesta este unul de urgenţă. Nu este adevărat, pentru că banii din Fondul Rutier se acumulează din taxe şi impozite. Şi, cu siguranţă, banii aceştia au fost acumulaţi, cel puţin, câteva luni în urmă.”

Europa Liberă: Domnule Ostaf, dar eu încerc să fiu avocatul diavolului, că aşa mi-i meseria, şi să insist pe faptul că s-a schimbat ministrul. Dacă noul ministru ar fi intrat într-o procedură de discuţie de lungă durată poate, într-adevăr, drumurile erau să fie făcute în decembrie. Bunele intenţii sunt la vedere, ca şi cum.

Sergiu Ostaf: „Înţeleg. Consiliul Fondului Rutier nu este compus doar din ministru. E o procedură care trebuia să funcţioneze. Şi nu depinde de un exponent politic al acestei instituţii. Consiliul Fondului Rutier este o entitate formată şi majoritatea reprezintă alţi actori decât însăşi ministrul. Deci putea să funcţioneze conform procedurilor adecvate, aceasta este unul. Doi: ministrul, înţeleg eu, nu este o persoană nouă în acest domeniu, pentru că anterior a fost şeful Agenţiei responsabile de implementarea proiectelor în acest domeniu. Deci, cu siguranţă, cunoştea felul în care funcţionează Fondul Rutier.”

Europa Liberă: Deci argumentele acestea nu ţin. Am înţeles. Scopul acestui interviu totuşi este să vă întreb dacă e un caz de excepţie sau se profilează deja un stil de fentare a Consiliului Naţional de Participare?

Sergiu Ostaf: „Vreau să vă spun că există domenii în care transparenţa este respectată mai bine şi acolo avem mai multe oportunităţi pentru a oferi expertiza noastră şi opinia noastră, mai mult ca atât, a contribui la îmbunătăţirea actului de guvernare. Dar sunt domenii, în special, când vorbim despre repartizarea banilor, unde nu avem această oportunitate, dar şi societatea nu are această oportunitate, pentru că tot mai multe decizii se iau în mod ad-hoc, fără respectarea transparenţei decizionale.

„Expert-Grup” a spus că, în opinia sa, este al doilea caz cu Fondul Rutier. Primul caz a fost cu un mlrd de lei, în ianuarie anul acesta şi acum avem al doilea caz. Deci, 1 mlrd şi 80 de mln de lei este aproape 10% din Fondul Rutier. E mult.”

Europa Liberă: Mă văd obligat să vă întreb foarte tranşant: credeţi că se face cu premeditare excluderea discuţiilor publice, ca să se mai dea pe sub mânecă? Sau este o grabă firească?

Sergiu Ostaf: „Întrebarea este foarte dificilă. Eu aş putea să risc să răspund, crezând că există şi elementul de incapacitate adecvată, profesională de a planifica lucrurile. Doi: cred că există şi anumite interese de ordin politic, care exercită o presiune asupra acestei instituţii, pentru a favoriza percepţia unor electori. Există şi influenţa politică, pentru a lua o decizie în favoarea unor interese politice. Cu siguranţă, este şi acest element.”
XS
SM
MD
LG