Presa de la București se ocupă printre altele de problemele mai vechi ale modernizării forțelor armate ale României.
Nu a trecut neobservata o declaratie ciudata a ministrului român al apararii, Mircea Dusa, care a justificat achizitionarea a 12 avioane militare de tip F 16, de productie americana, prin faptul ca spatiul aerian al României ar fi foarte des violat de zboruri neidentificate sau neautorizate. Cristian Campeanu se minuneaza intr-un articol din România libera, dupa ce s-a documentat si a constatat ca afirmatia ministrului nu are acoperire. România este un stat membru al Aliantei Nord-Atlantice si este exclus sa fie tolerat că nu-si poate supraveghea spatiul aerian. Comentatorul noteaza ca, ulterior, ministrul si-a diluat afirmatia. Cu certitudine insa, România are nevoie de cele 12 avioane, de fapt de mult mai multe, si anume de 48. Iar daca Mircea Dusa a vrut sa pregateasca terenul pentru viitoarele achizitii a facut-o in modul cel mai stangaci cu putinta, se arata in România libera.
Acelasi Cristian Campeanu semneaza in România libera si o analiza despre noua ofensiva ortodoxistă a lui Putin spre Vest, in care arata ca presedintele rus a scos la inaintare singura ideologie aflată la dispoziţia Kremlinului, după cea comunistă: pan-ortodoxismului. Un gest aproape ignorat de presa occidentala este organizarea unor fastuoase ceremonii legate de aniversarea a 1025 de ani de la creştinarea ruşilor de către cneazul Vladimir al Kievului. La ceremonii au participat patru preşedinţi, în frunte cu Vladimir Putin, incluzandu-l si pe liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti, mulţi capi ai bisericilor ortodoxe, în frunte cu Kiril al Moscovei, dar nu şi pe Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Romane.
„Putin, care, ca fost agent şi şef KGB, nu a uitat să amintească de creştinarea sa în secret la Leningrad, cât şi Kiril, au subliniat în nenumărate rânduri aceeaşi unitate spirituală şi istorică dintre Rusia, Ucraina, Belarus şi popoarele slave şi răsăritene. Nu a trebuit mai mult pentru ca prelaţii Bisericii Ucrainene (subordonată Moscovei) să-l evoce pe cneazul Vladimir Putin şi a doua creştinare a Rusiei”. Comentatorul se refera la un studiu occidental despre „putinism” si proiectul sau neoimperial, Uniunea Eurasiatica, prin care Rusia vizeaza sa readuca Ucraina pe orbita Moscovei, după care să continue cu Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Cipru. Ruşii ar dori sa infiinteze in Cipru o bază navală şi una aeriană, în compensaţie pentru pierderea bazei din portul sirian Tartus. Sunt vizate asadar „partile moi”, ortodoxe, ale Uniunii Europene. Biserica Ortodoxa Româna nu a fost reprezentata prin patriarhul Daniel la sarbatoarea organizata de Putin, iar Cristian Campeanu tine sa sublinieze ca actualul cap al BOR este perceput ca un pro-european si, de aceea, contestat pe infundate in zone largi ale clerului ortodox roman.
Cristian Ghinea pune in valoare importanta acestei nuante intr-un articol semnat in Dilema Veche despre rolul bisericii ortodoxe in modernizarea statului român. Potrivit lui Ghinea, „daca era dupa Biserica Ortodoxa, astazi eram gubernie ruseasca”. „România moderna s-a facut ignorand Biserica sau chiar impotriva ei”. De aceea, discutiile actuale daca sa se introduca sau nu in Constitutie rolul Bisericii Ortodoxe in faurirea României moderne nu-si au rostul. Comentatorul de la Dilema Veche adauga că in Republica Moldova „Biserica Ortodoxa lupta pentru rusificare si impiedicarea occidentalizarii”.
