Linkuri accesibilitate

Mihai Ghimpu: „Să nu ne facă al doilea Königsberg!”


Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu

În ajunul convorbirilor de la Moscova între şefii diplomaţiilor moldovene şi ruse, de vorbă cu ex-preşedintele Mihai Ghimpu, deputatul şi liderul Partidului Liberal.



Europa Liberă: Domnule Ghimpu, ce trebuie să discute doamna Gherman cu domnul Lavrov la Moscova?

Mihai Ghimpu: „Trei lucruri: retragerea armatei, schimbarea forţelor pacificatoare ruseşti în forţele de menţinere a păcii şi Rusia să se împace cu gândul că Transnistria este teritoriul Republicii Moldova şi nu al Federaţiei Ruse. Să nu ne facă al doilea Königsberg!”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:20 0:00
Link direct

Europa Liberă: Şanse sunt de a fi discutate aceste probleme?

Mihai Ghimpu: „Ne chinuim degeaba. Dacă 20 şi ceva de ani nu a renunţat la acest petic de pământ, Rusia nu va renunţa niciodată. Şi Europa, şi Occidentul, şi noi, şi toată lumea stăm şi căutăm soluţii.”

Europa Liberă: Şi totuşi e o întâlnire înaintea summit-ului de la Vilnius. Credeţi că încearcă Moscova să zădărnicească aspiraţiile Republicii Moldova de a se apropia de UE?

Mihai Ghimpu: „Cred că Moscova foloseşte toate pârghiile şi oficiale, şi neoficiale. Sigur că pot avea loc discuţii, vorba fostei speaker, „nu uitaţi de unde ies gazele”... Ei au metode neoficiale şi oficiale. Oficial îţi dă de înţeles, iar neoficial stânge şurubul. Eu cred că noi trebuie să guvernăm cu demnitate statul acesta şi să ne rezolvăm problemele.”

Europa Liberă: Între Republica Moldova şi Federaţia Rusă este semnat un tratat de bază în care se stipulează parteneriatul strategic. Are nevoie Moscova de un parteneriat strategic cu Republica Moldova?

Mihai Ghimpu: „Îmi amintesc că şi în Acordul AIE-1 şi AIE-2 s-a scris despre relaţiile strategice cu Federaţia Rusă. Ce relaţii stratege?! Noi avem aici centre nucleare, aur, platină?! Ce avem noi aici?”

Europa Liberă: Şi de ce se insistă pe noţiunea aceasta de parteneriat strategic?

Mihai Ghimpu: „Cred că se are în vedere roşiile, pătlăgelele noastre...”

Europa Liberă: Dar la modul serios?..

Mihai Ghimpu: „La mijloc e interesul Rusiei. Zona noastră, folosită prin teritoriul Transnistriei, arată că Rusia e încă în putere, e un imperiu şi cu ea trebuie să discute toată lumea. Problema există pentru a arăta că Rusia decide unde vrea, cum vrea ea. Şi în problemele mari pe care le are cu Statele Unite ale Americii, cu NATO, pe linia NATO, foloseşte această carte. Nu are Rusia nevoie de petecul, de palma aceasta de pământ. Ce este aici? Nu este nimic. Ce ne încurcă nouă să trăim cu ruşii şi cu toţi care au venit?.. Au venit unii care habar n-aveau ce e cu Basarabia aceasta, republica aceasta, pământul acesta. Încet-încet se acomodează, încep să înţeleagă că avem limbă, noi avem cultură... Nu ne-au găsit dezbrăcaţi şi muţi...”

Europa Liberă: Dar se coace momentul pentru a vorbi despre un proiect de statut pentru Transnistria?

Mihai Ghimpu: „Nu văd eu acest moment. Sunt vorbe goale, vorbe aruncate în vânt de unii sau de alţii. Acest statut trebuia adoptat demult. Şi aceasta depinde de Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră faceţi parte din Parlamentul Republicii Moldova...

Mihai Ghimpu: „Dacă am avea noi, liberalii, majoritatea parlamentară am adopta acest statut, aşa cum prevede Constituţia şi aşa cum prevede dreptul internaţional. Şi spuneam: „Poftim, iată ce vă oferim noi...”

Europa Liberă: Şi ce aţi oferi?

Mihai Ghimpu: „Tot ceea ce prevede dreptul internaţional ca să se menţină etniile: drept cultural, drept economic. Poftim trăiţi, dezvoltaţi-vă, păstraţi-vă cultura, limba, tradiţiile, vorbiţi, dansaţi, cântaţi ceastuşte „Россия, родина моя”, nicio problemă. Dar aici e statul Republica Moldova cu legile sale. La baza statului stă un popor cu rădăcini vechi, cu istorie veche, cu cultură veche, fără de care Europa nu poate să spună că este Europă. Aceasta este. Şi dacă etniile nu doresc? Încă o perioadă de timp declari ţara ocupată şi îţi cauţi de viaţă, şi construieşti. Dacă nu ai putere să termini casa, nu stai cu dânsa descoperită. Pui acoperişul, faci măcar o cameră-două şi celelalte le laşi, la mama dracului, când o să poţi, dar nu stai cu dânsa, aşa cum stăm noi. Aceasta e problema. Totul depinde de noi. Parlamentul trebuie să adopte această lege. Să ştie toată lumea că puterea din Chişinău, Parlamentul, le-a oferit lor [autonomie]. Dar, aşa, ce le-am oferit noi lor, ce ştie lumea că le-am oferit noi lor?! Vor zice că nu le-am oferit nimic. Însă noi nu le dăm, fiindcă nu vor ei. Dar de ce trebuie să le dăm ceea ce vor ei? Trebuie să le dăm ceea ce noi considerăm necesar, dar nu ceea ce vor ei. Şi atunci ar fi fost o altă situaţie, 20 de ani de zile. Aşa, până azi, nu li s-a dat nimic şi aceasta este făcut special, cu acceptul celor care au condus şi conduc Republica Moldova. Am fost şi noi la conducere, dar nu puteam, fiindcă colhoz era: trebuiau trei voturi...”

Europa Liberă: Dar e dificil să porţi un dialog corect, pe picior de egalitate cu partenerii din Federaţia Rusă?

Mihai Ghimpu: „Nu mai este dificil. Ei câteodată fug de această discuţie, altă dată sunt obraznici, dar depinde de noi.”

Europa Liberă: Deci cum trebuie să fie relaţia dintre Chişinău şi Moscova?

Mihai Ghimpu: „O relaţie de la egal la egal. Nu există popoare cu drepturi mai mari sau state. Drepturile sunt aceleaşi. Puterea e alta, fie nucleară, militară, economică, dar drepturile sunt aceleaşi. Şi aceasta este politica ultimilor ani în lume, indiferent cât de mare e statul. Luxemburgul, ce, e putere nucleară? Care e nivelul de trai acolo? Care e viaţa acolo? Ce valori funcţionează? N-au treabă, nu se tem nici de americani, nici de ruşi, nici de chinezi, nici de coreeni, nici de moldoveni.”

Europa Liberă: Moldova are nevoie de relaţii bune cu Federaţia Rusă?

Mihai Ghimpu: „Noi avem relaţii cu toate statele, inclusiv cu Federaţia Rusă, dar numai pe picior de egalitate, atunci când este respectat dreptul statului nostru. Recunoaşterea Declaraţiei de Independenţă încă nu înseamnă respectul faţă de cetăţenii care stau la baza statului. Avem recunoaşterea, dar, în realitate, avem războiul de pe Nistru, teritoriul ocupat, blocări, piaţă, gaz, chestii...”

Europa Liberă: Dar mai mult de jumătate de milion de moldoveni s-ar afla la muncă în Federaţia Rusă. Este o punte de legătură pentru a cimenta relaţia moldo-rusă?

Mihai Ghimpu: „Eu vreau să spun: când am fost în Italia şi am mulţumit conducerii Italiei pentru faptul că moldovenii lucrează acolo şi, astfel, au găsit posibilitatea să salveze familia, viaţa, am avut un răspuns foarte frumos. Italienii au spus: „Domnule preşedinte, să nu credeţi că noi nu avem nevoie de ei. Dacă i-am acceptat, înseamnă că ne convine şi nouă.” Aşa şi aici, dacă îi acceptă ruşii, înseamnă că au nevoie de moldoveni. Dar dacă nu aveau nevoie de moldoveni, ucraineni, nu-i acceptau. Sunt mulţumiţi şi ei, ruşii, cu moldovenii, tadjicii, uzbecii, ucrainenii.”

Europa Liberă: Dar Rusia zice că, în baza remitenţelor pe care le trimit moldovenii aflaţi la muncă în Federaţia Rusă, Moldova mai există...

Mihai Ghimpu: „Să lăsăm remitenţele. Banii, care vin de acolo, pentru Rusia sunt o picătură în toată apa pământului, nu numai în mare.”

Europa Liberă: Dar pentru Moldova?

Mihai Ghimpu: „În Moldova remitenţele cele mai importante vin din Europa. Să nu uităm că jumătate din banii pe care îi fac moldovenii în Rusia rămân acolo. Şi acesta tot e câştig. Se plătesc impozite în Rusia. Nimeni în viaţa aceasta nu a dat cuiva de pomană, ca stat ca om. Te duci la magazin: şi ţi se oferă reduceri de 30%, de 70%? Să fim serioşi! Care om cumpără din banii lui şi vinde pe degeaba altora? Totul e calculat astfel încât să nu piardă cel care vinde sau cel care oferă locuri de muncă.”

Europa Liberă: Credeţi că înregistrarea migraţiei ar putea să constituie un subiect de discuţie între cei 2 şefi de diplomaţie, de la Chişinău şi Moscova?

Mihai Ghimpu: „Ar putea, de ce nu? Dar să nu uite că şi ruşii au hotar controlat bine şi au puncte migraţionale de control. Nu văd aici o problemă în care noi trebuie să cedăm. Dacă nu introducem aceste puncte de control migraţional, ne luăm la revedere de la libera circulaţie şi, în genere, de la integrarea europeană. Că Europa nu va tolera să le ofere moldovenilor posibilitatea de liberă circulaţie, ca să vină aici toată Asia şi toată Rusia... Aici noi suntem 3 milioane de cetăţeni, dar, prin teritoriul acesta, să treacă alte milioane?! Nu! Noi trebuie să stăm ferm pe poziţii. Şi acest lucru e clar, este o poziţie care nici nu se discută. Dacă noi nu rezolvăm problema aceasta, nu vedem libera circulaţie. Ce are Rusia cu punctele migraţionale? Care e problema Rusiei? Este preocupată de cetăţenii din stânga Nistrului, cum argumentează ai noştri?”

Europa Liberă: Care au şi cetăţenia Rusiei.

Mihai Ghimpu: „Dacă au, treaba lor. Cetăţenii trebuie să aibă paşaportul Republicii Moldova şi atunci nu-i împiedică nimeni să se urce în maşină sau în tren şi să se ducă la Bruxelles, sau la Berlin, sau la Paris! Ce îi va împiedica cetăţeanului punctul acesta? Ai arătat paşaportul şi la revedere! În toată lumea cum te duci? Fără paşaport? Chiar dacă e liberă circulaţie, în ţările membre UE, cetăţenii nu prezintă paşaportul?! Fie că e cetăţean român, cetăţean francez, fiecare are un act care identifică statul, numele persoana. Cum altfel?”

Europa Liberă: Deci dumneavoastră vreţi ca rezultatele dialogului moldo-rus – care va fi purtat în Federaţia Rusă între ministrul de Externe, Natalia Gherman şi cel rus, Serghei Lavrov – să se încununeze cu ce rezultate?

Mihai Ghimpu: „Să se încununeze cu înţelegerea faptului că noi suntem un stat suveran şi noi suntem în drept să ne hotărâm problemele noastre aşa cum considerăm noi, aşa cum îşi rezolvă ruşii problemele lor. Să nu se amestece în treburile interne ale ţării noastre. Şi să ne lase pe noi în pace, în sfârşit, după 200 de ani, să se împace cu gândul că acesta este pământ românesc, dar nu rusesc! Şi gata. Datorită lor, am pierdut o bună parte din pământuri, ce mai vor, ce nu le ajunge?! Să se uite în partea aceea, înspre Siberia, la noi aici e o palmă de pământ, dar acolo pierd ocean de pământ. De acela să îşi bată capul, de pământul lor, să îl îngrijească, că îl au ca moştenire de la strămoşii lor. Acolo să aibă grijă şi să poarte răspundere în faţa strămoşilor. Dar aici e datoria noastră: să avem grijă de pământul nostru şi de oamenii noştri.”
XS
SM
MD
LG