Linkuri accesibilitate

Jennifer Brush: „Voi fi mulţumită când conflictul transnistrean va fi rezolvat”


Jennifer Brush
Jennifer Brush

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

O nouă rundă de negocieri în format 5+2, la Viena, s-a încheiat fără rezultate palpabile pentru soluţionarea conflictului transnistrean. OSCE îndeamnă Chişinăul şi Tiraspolul să-şi restabilească încrederea şi să înţeleagă că un acord care ar instaura pacea ar fi în interesul tuturor. Şi… ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre recenta demisie a premierului de la Tiraspol?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:00 0:00
Link direct

Europa Liberă: „Voi fi mulţumită când conflictul transnistrean va fi rezolvat” a declarat Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE la Chişinău, comentând ultima rundă a negocierilor, de săptămâna trecută, în format 5+2, de la Viena. Într-un interviu cu Europa Liberă, d-na Brush a spus că problema liberei circulaţii între cele două maluri ale Nistrului rămâne de actualitate, deşi la Viena nu s-a convenit nici un acord, posibil din cauza presiunilor politice la care sunt supuse ambele părţi. D-na Brush a remarcat şi faptul că înţelegerea dintre Chişinău şi UE de a stabili puncte de înregistrare a migraţiei de-a lungul liniei administrative cu regiunea transnistreană a creat tensiuni, la care, în opinia d-nei Bush, Tiraspolul pare să fi replicat cu legea privind delimitarea aşa-numitei frontiere a Transnistriei. Şefa Misiunii OSCE a precizat că în acest moment se discută cu guvernul moldovean posibilitatea ca locuitorii din Transnistria, deţinători de paşapoarte străine să se poată înregistra drept rezidenţi permanenţi ai Moldovei pentru a putea circula fără probleme între cele două maluri ale Nistrului. Cu Jennifer Brush a stat de vorbă colega mea, Valentina Ursu:

Europa Liberă: La această reuniune de la Viena în formatul 5+2 pe tema crizei transnistrene aţi abordat probleme privind facilitarea liberei circulaţii, aspecte economice şi cele legate de mediul înconjurător. Doamna ambasadoare, sunteţi mulţumită de rezultatele acestor discuţii?

Jennifer Brush:
„Aceasta este, probabil, cea mai dificilă întrebare pe care mi-o puteţi pune – dacă sunt satisfăcută de rezultatele negocierilor? Răspunsul este, da şi nu. Eu aş fi satisfăcută dacă acest conflict şi-ar găsi rezolvarea şi oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, din întreaga regiune să-şi poată trăi viaţa fără frică şi în prosperitate. Deci, aş fi satisfăcută în cazul în care am ajunge acolo.

Dar nici nesatisfăcută nu sunt, atâta timp cât cele două părţi se întâlnesc şi fac eforturi de sporire a încrederii, pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor de pe ambele maluri. Aşa că sunt bucuroasă să-i văd semnând un protocol referitor la ecologie şi mediul ambiant. Cred că e un pas bun.

De asemenea, ei şi-au asumat angajamentul să înainteze şi în domeniul cooperării organelor de drept, ceea ce, iarăşi, cred că e un pas bun. Şi chiar dacă nu vă pot spune că ne-am apropiat de o înţelegere în domeniul libertăţii circulaţiei, care ar presupune reluarea circulaţiei pe podul Gura-Bâcului-Bâcioc, noi continuăm discuţiile şi nu-mi pot imagina cum administraţiile de pe ambele maluri şi-ar dori ca acel pod să rămână blocat pentru circulaţie. Deci, mizez pe bunăvoinţa ambelor maluri pentru a acţiona în vederea redeschiderii acestui pod.”

Europa Liberă: Podul dintre satele Gura Bâcului şi Bâcioc a fost aruncat în aer, în perioada conflictului armat de pe Nistru, din 1992. Deşi a fost reparat la începutul anilor 2000, traficul rutier nu a mai putut fi reluat. Specialiştii spun că starea podului este relativ bună. De ce nu se ştie când va fi inaugurat acest coridor de transport?

Jennifer Brush: „Cred că este foarte frustrant să asist şi eu la masa negocierilor, alături de reprezentanţii politici care au puterea şi autoritatea necesară redeschiderii circulaţiei pe pod. Sper ca ei să o facă. Sunt foarte puţine pasaje din protocol unde nu s-a ajuns la o înţelegere. Din punctul meu de vedere, redeschiderea circulaţiei mi se pare o chestiune absolut realizabilă, dar eu nu resimt presiunea politică pe care o resimt ei. Eu nu am diverşi actori politici care să-mi urmărească activitatea, aşa cum se întâmplă în cazul lor. Aşa că eu trebuie să respect faptul că dacă acest lucru ar fi fost uşor pentru ei de făcut, ei l-ar fi făcut, ei însă acţionează sub o presiune impunătoare.”

Europa Liberă: Doamna Brush cât de actuala este problema funcționarii celor şase puncte de control al migraţiei la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Este o măsura care face parte din planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Chișinăul si Tiraspolul ar putea sa ajungă la un consens?

Jennifer Brush:
„Posturile de control a migraţiei constituie un subiect care ţine de relaţia Moldova-UE, aşa că aş prefera să nu comentez ceva ce vizează relaţia dintre UE şi Republica Moldova. Voi spune, totuşi, că aceste posturi au provocat o îngrijorare considerabilă în Transnistria şi, poate că e o coincidenţă, poate că nu, dar nu la multă vreme după începerea discutării subiectului punctelor migraţionale, Transnistria a semnat legea referitoare la „frontiera de stat”, ceea ce a cauzat controverse serioase aici la Chişinău, dar şi în Europa. Şi Statele Unite au avut recent o reacţie referitoare la această lege.

Sunt îngrijorată de escaladarea tensiunilor cauzate de acele posturi şi de legea referitoare la „frontieră”. Sper ca reprezentanţii politici şi administraţiile de pe ambele maluri să susţină nişte campanii de informare cu scopul de a informa populaţia referitor la misiunea acestor posturi.

De asemenea, eu înţeleg nevoia deţinătorilor de paşapoarte ruseşti sau ucrainene de a putea tranzita liber frontiera Moldovei. Lucrăm îndeaproape cu guvernul de la Chişinău pentru identificarea unei soluţii referitoare la cum deţinătorii acestor paşapoarte să poată fi înregistraţi ca rezidenţi permanenţi ai Moldovei. Sunt impresionată de faptul că legea referitoare la posturile migraţionale, care trebuia examinată vineri, a fost retrasă până la momentul identificării unei soluţii pentru deţinătorii de paşapoarte ruseşti şi ucrainene care locuiesc în Transnistria.”

Europa Liberă: Si totusi, în toamnă, Legislativul de la Chisinau va reveni la proiectul de lege privind controlul migraţiunii pentru segmentul transnistrean al frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina. Asa că o lege in acest sens ar putea fi adoptată.

Jennifer Brush: „Toamna are o durată considerabilă, iar ramura legislativă este separată de cea executivă, aşa că eu sper că ei vor conlucra pentru o soluţie care să excludă apariţia unor tensiuni suplimentare. Sper ca ei să găsească timp şi răbdare pentru a găsi o soluţie pentru deţinătorii de paşapoarte ruseşti şi ucrainene. Pentru aceasta, însă, avem nevoie şi de cooperarea Federaţiei Ruse şi Ucrainei, aşa că este un subiect complicat.”

Europa Liberă: Misiunea EUBAM ar putea fi de ajutor in rezolvarea acestei probleme?

Jennifer Brush: „Nu pot comenta asupra rolului EUBAM, va trebui să-i întrebaţi pe ei. Eu, însă, întotdeauna salut cooperarea cu EUBAM.”

Europa Liberă: Ucraina, tara care detine presedintia OSCE, s-a oferit să găzduiască o întrevedere a lui Iurie Leancă cu Evgheni Şevciuk. Prim-ministrul Iurie Leancă nu exclude posibilitatea unei asemenea întrevederi. Şeful cabinetului de miniştri a declarat acest lucru într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. S-ar cere o asemenea intrevedere?

Jennifer Brush:
„Sigur că este important ca ei să se întâlnească şi aceasta este una dintre priorităţile mele, dar şi a preşedinţiei ucrainene să găsim un loc pentru întâlniri.

Există două viziuni diferite asupra circumstanţelor în care ei se pot întâlni. Una: ei nu s-au întâlnit niciodată, nu se cunosc deloc şi prima întâlnire ar trebui să fie una lipsită de presiunea nevoii de a ajunge la o soluţie sau de a cădea de acord asupra, să zicem, unor măsuri de sporire a încrederii.

A doua viziune: care este rostul întâlnirilor dacă nu se ajunge nicăieri? Cred că ambele perspective pot fi înţelese, eu voi face tot ce-mi stă în puteri pentru a facilita aceste întâlniri, dar trebuie să fiu de acord cu părerea că nu ar trebui să existe precondiţii pentru acestea.

Desigur că vor urma şi alte întâlniri, sunt o sumedenie de lucruri care trebuie discutate. Am văzut-o în timpul întâlnirilor dintre domnii Filat şi Şevciuc că atunci când se întâlnesc, ei sunt capabili să depăşească obstacolele politice, aşa că sperăm să existe o continuitate.”

Europa Liberă: In acest format de negocieri 5+2 cand veti discuta la modul concret problemele politice? De exemplu sa abordati statutul politic al regiunii transnistrene. Deocamdata puneti accent pe aspectele social-economice.

Jennifer Brush:
„Cred că am mai avut această discuţie şi răspunsul meu este acelaşi ca şi data trecută: tot ce discutăm este politic, este o negociere politică, nici un subiect discutat nu este lipsit de impact politic şi vizează direct statutul. Aşa că eu înţeleg, chiar dacă sunt de relativ puţin timp în temă, conflictul durează de 21 ani iar eu sunt aici de doar un an. Înţeleg că în ultimele două decenii încrederea s-a erodat şi deteriorat şi cred că există o marjă pentru acţiuni comune care ar restabili încrederea între cele două părţi şi care ar putea demonstra populaţiei de pe ambele maluri, o parte din care a crescut din start într-o atmosferă de conflict – totuşi, vorbim de 20 ani.

Trebuie să demonstrăm ambelor părţi că un acord care ar instaura pacea este în interesul tuturor. Aceasta ar necesita ceva timp, ar cere bunăvoinţa ambelor părţi şi ar solicita implicarea tuturor, inclusiv a presei, în educarea şi informarea populaţiei asupra a ceea ce eu numesc „dividendele păcii” pe care le-ar presupune o rezolvare a conflictului.”

Europa Liberă: Şefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, Jennifer Brush, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

***

Europa Liberă: De ceva mai mult de o săptămână, guvernul din Tiraspol are un nou prim-ministru. Executivul este condus acum de Tatiana Turanskaia, în vârstă de 41 de ani, care s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp, în 2012, în fruntea administraţiei oraşului Râbniţa, iar până atunci a fost inspector financiar. Tatiana Turanskaia l-a înlocuit pe primul premier al nerecunoscutei republici nistrene, Piotr Stepanov, care a fost demis din funcţie în legătură cu, citez, transferul la un alt loc de muncă. Demisia a urmat unei perioade în care criticile la adresa guvernului s-au înteţit, îndeosebi pentru adâncirea crizei economice, majorarea drastică a tarifelor la gaze, deficitul bugetar uriaş şi stagnarea marilor întreprinderi. În plus, tânăra administraţie a lui Evgheni Şevciuk se confruntă cu opoziţia fermă a Sovietului suprem. Instituţia guvernului ca mecanism cu funcţii deliberative şi cea a premierului au fost create la începutul anului trecut. Până atunci, executivul era condus, în mod direct, de liderul regiunii transnistrene. Ce a reuşit să realizeze Piotr Stepanov şi tânăra echipă a lui Evgheni Şevciuk într-un an şi jumătate? Ce aşteptări există sau nu faţă de noul premier Tatiana Turanskaia? Am încercat să aflăm discutând cu mai mulţi locuitori din stânga Nistrului.

– Ничего хорошего мы не ждем. Потому что Татьяна Туранская не специалист в этой области. Но, знаете, нам судить, успешно ли она справлялась – сложно, конечно. Но я думаю, что и Степанову сложно было работать с той командой, которая у него была. Потому что там были все тоже дилетанты, далеко не специалисты.

– Новости не смотрю, политикой совершенно не интересуюсь. Абсолютно, мне это не интересно. Вы знаете, неинтересно чисто принципиально. Это грязное дело, к которому я не хочу иметь никакого отношения.

– Существенных изменений как бы в принципе я не наблюдаю, поэтому говорить о чем-то… И новое правительство не так долго работает для того, чтобы видеть какие-то конкретные результаты. Да, есть смена там руководства и так далее, но особых изменений нет. Каких изменений? Ну, рабочих мест и достойной заработной платы. Все.

– Я очень довольна, что ушла эта смирновская гвардия, да? И меня сейчас, по-моему, устраивает все, и я не вникаю и не раскладываю у себя в голове все по полочкам. Пусть работают, молодые, вам карты в руки.

– Сложный вопрос. Но я все же считаю, что проблема не в людях, которые меняются, а в том нюансе, что у нас еще много женщин стало в правительстве. И я как бы не отношусь к женщинам с каким-то пренебрежением, но все же меня этот факт смущает. Потому как слишком много женщин могут привнести совсем другие какие-то ноты и новые направления в нашу жизнь. И не факт, что лучше.

– Вообще-то я консерватор, мне все равно, кто у власти. А если женщина – может быть… Ну, перемены какие-нибудь. Я, допустим, слышала от людей, что тот, кто раньше был председателем, всем он нравился, но женщина, она, знаете как – больше по хозяйству, что ли. Будут, может быть, какие-то новые разработки, новые планы. Вся жизнь зависит от самого человека, и если он что-то хочет, он к этому стремится. И он добьется, а не будет ждать от правительства. Нечего ждать, надо самим что-то делать.

– Я ничего не могу сказать, я плохо вижу и плохо слышу. Мне уже 85-й год. Я вот вышла, обойду вокруг дома – и слава Богу.

– Нет, не улучшилось. Заработать денег негде. Работы нет. Ну, чем? Ничем лучше не стало. Ой, ну чего-то хорошего, конечно. Чтобы была работа, заработок был какой-то.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG