Linkuri accesibilitate

Spațiul neputinței


Dacă ditamai Ministerul mediului nu poate curma exploatarea ilicită a resurselor minerale, ce putem să facem noi, nişte oameni simpli?



L-am ascultat deunăzi pe ministrul mediului, Gheorghe Şalaru, după care am rămas minute bune cu privirea pierdută în gol. Ministrul mărturisea că are „mîinile legate” din cauza unor lacune legislative, că cei vinovaţi de extracţiile ilegale ale minereurilor nu prea pot fi pedepsiţi, căci ministerul nu s-a învăţat încă să cîştige procese.

Tristă situaţie. Apărătorii mediului, plătiţi din banii contribuabililor, au mîinile legate şi nu pot opri caravana exploatărilor ilicite de zăcăminte. E adevărat că ministrul şi-a exprimat speranţa că situaţia se va schimba radical în a doua jumătate a anului 2013. Dar putem fi oare foarte încrezători? Mă tem că nu, dată fiind starea deplorabilă de acum.

Întrebarea care îţi trece prin minte în mod normal este următoarea: păi, dacă ditamai Ministerul mediului nu poate curma exploatarea ilicită a resurselor minerale, ce putem să facem noi, nişte oameni simpli? Putem noi să cîştigăm procesele în locul acestei instituţii?

În altă ordine de idei, aş zice că trăim ani de zile într-un spaţiu al neputinţei. Multe intenţii bune, merituoase, se împotmolesc în păienjenişul relaţiilor cotidiene. Corupţia, o spun multe sondaje şi analize, face ravagii. Nu avem însă mari conducători şi cinovnici judecaţi pentru corupţie. În România vecină, mai multe personaje cunoscute ale vieţii politice sînt trase la răspundere pentru mişmaşuri. Aici e linişte şi pace. Aici nimeni nu e corupt, toţi politicienii şi funcţionarii sînt drepţi şi buni la suflet. Şi iese că numai oamenii simpli sînt cu musca pe căciulă. Iese că toată decăderea morală şi obişnuinţele proaste sînt opera oamenilor simpli. Pentru că politicienii şi funcţionarii nu ajung în închisori, spre deosebire de oamenii simpli.

Ziceam deci că multe lucruri frumoase nu pot fi realizate aici. Şi nu pentru că nu ar exista oameni energici şi dornici. Aceştia încă nu au plecat in corpore pe alte meridiane. Dar toate se complică brusc atunci cînd e vorba de interesul comunităţii. Noi ştim să ne clădim castelele faraonice, noi ştim să ne cumpărăm maşini luxoase, noi am învăţat cum să ne hrănim familiile, dar nu sîntem în stare să formăm o societate, şi nici avutul obştesc nu ne preocupă.
XS
SM
MD
LG