Linkuri accesibilitate

Va risca oare România să danseze cum îi cântă Rusia?


Un apropiat al Kremlinului, politologul şi filosoful Aleksandr Dughin, susţine că viitoarea ţară care se va orienta spre spaţiul euro-asiatic va fi România.


Ministrul român de externe, Titus Corlăţean se pregătește pentru vizita de mâine pe care o va face la Moscova. După 4 ani de relații „reci” între Bucureşti şi Moscova, ceva se pare că s-a schimbat. Reamintim şi că postul rusesc Vocea Rusiei a acordat o atenţie mare conflictelor politice de la Bucureşti între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, cât şi crizei politice de anul trecut, legată de încercările de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Sabina Fati cu o prefaţă la această vizită:

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:54 0:00
Link direct

Cu o zi inaintea plecarii ministrului roman de Externe spre Moscova, oficiosul guvernamental Vocea Rusiei a inceput sa publice o serie de articole despre viitorul relatiilor romano-ruse. In primul dintre ele este prezentat pe larg punctul de vedere al politologului Aleksandr Dughin, un apropiat al Kremlinului, care sustine ca viitoarea tara care se va orienta spre spatiul euro-asiatic va fi Romania. „Intrind in aceasta uniune, Romania s-ar putea uni cu Moldova”, promite filosoful rus, considerat a fi geostrategul lui Vladimir Putin.

Mesajul Moscovei, inaintea intilnirii sefului diplomatiei romane, Titus Corlatean, cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, sugereaza ca una dintre temele de discutie dintre cei doi diplomati ar putea fi si Uniunea Euro-Asiatica, desi nu apare pe agenda convorbirilor. Cei doi vor semna doua acorduri interguvernamentale referitoare la infiintarea Centrului Rus de Stiinta si Cultura la Bucuresti si a Institutului Cultural Roman la Moscova, dar si un program de cooperare in zona culturala si de tineret. Din perspectiva lui Aleksandr Dughin, cultura si ortodoxia ar fi caile de apropiere dintre rusi si romani, numai ca geostrategului de pe linga Kremlin ii scapa detalii importante, atunci cind mizeaza pe o reorientare a elitelor intelectuale sau clerice spre Moscova. Inaltii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane au studiat cu totii la universitatile Occidentale, iar inteligentia autohtona, cea care are audienta, este formata sub scoala atlantista. Exista, fireste si exceptii, printre scriitorii noului val, care se declara de stinga si care privesc cu prietenie nu doar spre vasta cultura rusa, ci si spre Kremlin. Alexandr Dughin, care sub ideea panortodoxismului a gasit solutia pentru relansarea imperialismului rus vorbeste despre „inevitabilitatea” apropierii dintre Rusia si Romania, o ipoteza hazardata daca ne gindim ca elitele romanesti ar trebui sa-si aduca aminte ca nicio alianta cu Moscova nu i-a folosit Bucurestiului.

Vocea Rusiei militeaza in favoarea unei noi „aliante” care sa se bazeze pe asa numitele „valori comune” prin simplificarea si vulgarizarea realitatii. Articolul publicat inaintea plecarii sefului diplomatiei romane spre Moscova se adreseaza romanilor in mod direct, cu tonul manifestelor de alta data, aratindu-le celor care nu mai vor sa fie privatizate intreprinderile de stat sau celor care sint deranjati de perspectiva casatoriilor gay ca „trebuie sa aleaga un alt viitor”. Propaganda de acest fel in care sint inculpati cei din Uniunea Europeana, cei cu viziuni liberale si democratice, precum si Fondul Monetar International, este din ce in ce mai familiara romanilor, pentru ca aceste teme sint adesea dezbatute la citeva televiziuni de stiri.

Intimplator sau nu, acum doua luni ministrul roman de Externe, Titus Corlatean spunea la o intilnire a unei asociatii ortodoxiste ca standardele europene privind minoritatile sexuale sint „total gresite” si ca „astazi, in Europa, e foarte dificil sa ridici glasul impotriva unui val care s-a creat”, dar ca „trebuie sa o facem pentru ca funamentul nostrum este crestin”. Ortodoxismul ministrului roman de Externe pare similar cu cel al liderilor rusi, ceea ce inseamna ca discutiile bilaterale si-ar putea gasi cu usurinta un pilon de sprijin in spatele discursurilor oficiale. Pe agenda figureaza, totusi, subiecte mai clare si mai realiste, despre relatiile Moscovei cu NATO si Uniunea Europeana, despre problema scutului american impotriva rachetelor balistice care ar putea deveni functional in Romania peste doi ani, dar si despre cooperarea la Marea Neagra si situatia din Balcani.

Asadar, dupa patru ani de hiatus in relatiile romano-ruse, acestea se incalzesc brusc, la dorinta expresa a Kremlinului, care l-a trimis acum trei saptamini la Bucuresti pe generalul Nikolai Patrusev, seful Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse. Intilnirea ministrilor de externe roman si rus ar putea prefigura o noua etapa in relatiile ruso-romane, numai ca strategia dezvoltarii lor se afla la Moscova, iar Bucurestiul risca sa danseze, dupa cum i se cinta, daca nu-si stabileste ferm obiectivele. Pentru Romania ar fi important sa se rezume la tinte economice, fiindca in jocul politic are putine sanse sa fie cistigatoare. In plus, propaganda moscovita incepe sa aiba impact, fiind preluata de ceea ce Strategia Nationala de Aparare a numit „agentii de influenta” din mass-media romaneasca, nedovediti vreodata ca atare, cu toate ca temele lor predilecte semana foarte bine cu cele ale Vocii Rusiei.

Romania este membra a Uniunii Europene si a NATO, dar nu stie care este scopul ei in viitor. Ar putea oare sa-i dea Moscova un nou azimut? Greu de crezut, chiar si in lumina propunerii pe care i-a facut-o saptamina trecuta premierul roman omologului sau chinez: un parteneriat strategic sino-roman.
XS
SM
MD
LG