Un editorial semnat de Alina Radu de la „Ziarul de Gardă” ironizează pe marginea revoltelor gigant provocate de rezultatele examenului de bacalaureat. Lobby pentru copiat – astfel numeşte comentatoarea reacţiile de nemulţumire profundă faţă de ministra educaţiei, Maia Sandu, care a reuşit în acest an potrivit autoarei să inducă o toleranţă zero copiatului la BAC. „Şi în acest an am auzit că s-ar fi copiat cumpărându-se vigilenţa examinatorilor. Ceea ce nu am auzit însă anul acesta, dar am auzit în toţi ceilalţi ani, este că s-ar fi cumpărat vreun examen personal de Maia Sandu.
Ministra se pare că a greşit totuşi, scrie autoarea. Adepţi ai copiatului sunt prea mulţi, iar jucăria funcţiona nu doar la BAC, ci şi mai departe – copii cu note false la bac dădeau buzna şi în universităţi. Acum, acestea sunt în şoc. Căderea dramatică a notelor la bac le lasă „fără marfă”. Comentatoarea speră totuşi că Maia Sandu va „greşi” în continuare, găsind forţe să monitorizeze admiterea, dar şi licenţierea universităţilor.
Reporterii de la aceiaşi publicaţie scot la iveală averea lui Ion Prisăcaru, proaspătul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Acesta ar deţine o casă cu două niveluri şi o terasă în cartierul de elită de la Telecentru, situat pe str. Pietrarilor şi Ciocârliei, estimată la 6 milioane de lei. Şeful FISC-ului ar fi intrat în posesia imobilului prin intermediul unei firme la care este fondator, pe când deţinea funcţia de director pe economie la SA „Tutun–CTC”. „ZdG” mai scrie că familia Prisăcaru conduce mai multe firme care au semnat zeci de contracte cu statul. Totodată, familia şefului IFPS este şi proprietara unei pensiuni de la Vadul lui Vodă.
Reporterii cotidianului „Adevărul” relatează despre un conflict între două instituţii universitare – una publică, Universitatea de Stat (USM), şi alta privată, Universitatea de Studii Europene din Moldova. Mărul discordiei ar fi un sediu împărţit de cele două instituţii în baza unui parteneriat. Numai că, aşa cum notează „Adevărul”, un document adresat Procuraturii Generale în 2008 şi desecretizat în 2010 arată că blocul şi terenul aferent ar fi fost privatizate prin scheme ilegale, puse la cale de un grup de profesori de la USM.
„Adevărul” mai scrie că circa 20 de gospodării din oraşul Străşeni au fost inundate miercuri, 3 iulie, în urma viiturii râului Bâc. Salvatorii de la Situaţii Excepţionale au îndiguit cu saci de nisip malurile Bâcului, pentru ca şuvoaiele să nu năvălească peste alte 20 de case şi zece sedii comerciale. „Pericolul de deversări în această regiune nu a trecut. Pentru astăzi au fost prognozate precipitaţii în toată ţara.
Agenţia de ştiri „IPN” citează mai mulţi analişti politici care îndeamnă autorităţile moldovene să profite la maxim din faptul că Lituania a preluat de luni, 1 iulie, preşedinţia UE. Comentatoarea Olga Nicolenco, bunăoară, are următoarele aşteptări pentru Republica Moldova: „În primul rând, mă aştept la împărtăşirea experienţei. În al doilea rând, sper la o susţinere mai mult decât morală din partea acestei ţări şi, în al treilea rând, sper că această ţară va putea implica şi alţi actori pentru a rezolva diferendul transnistrean”, a menţionat Olga Nicolenco.
Pagina electronică a publicaţiei de limba rusa „Kommersant.md” anunţă că exportul băuturilor alcoolice moldoveneşti a crescut cu 47,8 % în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalele destinaţii pentru export sunt Rusia, Belarus, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Cu referire la datele Băncii Naţionale, „Kommersant.md” scrie că valoarea totală a exportului este aprox. 57 de milioane $. Reporterii mai observă că a crescut şi exportul băuturilor alcoolice spre Franţa (de zece ori), Cehia sau Estonia. Cu toate acestea, echivalentul în bani al exporturilor nu este atît de impresionant – spre fiecare din aceste ţări suma exportului nu a depăşit un milion de dolari.
„Timpul.md” se referă şi la decizia diasporei armeneşti din Republica Moldova de a acorda ajutorul necesar atât cu materiale de arhivă, precum și cu mijloace financiare pentru restaurarea Conacului Manuc-Bey de la Hânceşti (Manuc Bey – negustor şi diplomat armean de la începutul sec XIX). Costul serviciilor de proiectare al lucrărilor de restaurare a complexului sunt evaluate la 3,1 mln. lei. Conform calculelor prealabile ale specialiștilor, pentru renovarea completă a conacului și amenajarea lui interioară, sunt necesare circa 100 mln. lei.
