Prin decizia de a accepta scaderea pragului de particiare la referendum la 30%, Curtea Constitutionala a Romaniei a facut un adevarat cadou clasei politice, in special puterii, care se lansase intr-o cursa iresponsabila de „carpire” fara viziune a Constitutiei, arata Ion M. Ionita in comentariul sau din ziarul Adevarul. El aminteste unul dintre motivele invocate insistent in legatura cu necesitatea modificarii Constitutiei: regionalizarea, prezentata ca o parghie indispensabila pentru absorbtia fondurilor europene. Fals, spune Ionita, regionalizarea poate usura anumite aspecte, dar, citam, „marea schimbare, cea a modelului economic, nu are nevoie de revizuirea Constituţiei”. Cheia este asadar relansarea prin reforma. Un pas incurajator i se pare autorului strategia pentru agricultură formulata in Raportul Comisiei prezidentiale insarcinata sa analizeze solutiile pentru acest domeniu.
Andreea Pora atrage si in aceasta saptamana atentia, in revista 22, asupra modificarilor de detaliu propuse de Uniunea Social-Liberala in textul Constitutiei si care ar relua, in mod abil, teme ale puciului esuat din vara anului trecut. USL a incercat atunci sa suspende nu doar presedintele, ci si mecanisme ale statului de drept, precum independenta justitiei.
Silviu Sergiu sustine in editorialul ziarului Evenimentul zilei ca pericolul nu ar mai fi atat de mare. Social-democratii inclina acum pe ideea organizarii referendumului de aprobare a noii Constitutii odata cu primul tur al alegerilor prezidentiale, adica in toamna anului viitor. Veste rea pentru Crin Antonescu aceasta amanare, spune jurnalistul. Liderul liberal ar urma sa intre in cursa pentru Palatul Cotroceni la pachet cu o agenda politica dificila. Alegerile prezidentiale se bucura inca de participare buna din partea electoratului si vor provoca cu siguranta dezbateri aprinse pe amendamentele sensibile. Citam: romanii „vor afla că noua Constituţie transformă Parlamentul într-un organ suprem de decizie în stat. Sau că îşi vor alege preşedintele degeaba, pentru că mandatul său va fi golit de atribuţii importante, prin complicitatea lui Crin Antonescu, un politician prea comod pentru a conduce o ţară. Că puterea va fi transferată în mâna unui Legislativ format din politicieni îndoielnici, printre care s-au strecurat şi câţiva oameni onorabili. Că Antonescu vrea să le bage pe gât o republică parlamentară, în condiţiile în care Parlamentul este instituţia cu cea mai puţină credibilitate. Că puterea legislativă vrea să încalece puterea judecătorească, pentru a-i proteja pe penali” (am incheiat citatul). Cu un prag de participare de 30%, Crin Antonescu se poate astepta ca proiectul „sau” de Constitutie (cu ghilimelele de rigoare) sa cada la votul popular, daca cel putin 15% dintre romani nu vor fi de acord cu el.
Un articol semnat de Dan Tapalaga pe site-ul Hotnews, si care a aparut intr-o prima forma si in revista 22, demonstreaza cat de eficienta poate fi apatia romanilor atunci cand politicienii reusesc sa o convoace in folosul intereselor lor. Domeniul pe care face analiza Tapalaga este cel al justitiei. In mandatul premierului democrat-liberal Emil Boc, propunerea ca ministrul justitiei sa poata initia sanctiuni impotriva magistratilor a provocat reactii puternice ale corpului profesional. Aceeasi propunere, un pic fardata, este reluata acum de guvernul Victor Ponta, iar magistratii tac, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Explicatia comentatorului: profesionistii din justitie sunt adesea un fel de „autisti”. Isi fac datoria, dar nu au o privire de ansamblu. Cand se pun totusi in miscare, cum s-a intamplat anul trecut, sunt animati de „grupuri mici, activate de bună-credinţă sau de rea-credinţă, în numele unor principii sau din oportunism şi la comandă politică”.
