Linkuri accesibilitate

Copiii Moldovei și oportunitățile lor pe timp de vacanță


Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „fiecare al patrulea copil poate beneficia de de odihnă la tabere, majoritatea în afara oraşului, îndeosebi Vadul-lui-Vodă.”


Cum le umplem copiilor nostri vacantele cu lucruri nu doar relaxante, ci si utile si cum ii ferim de activitati nocive? In a cui responsabilitate este in primul rind timpul liber al copiilor - a statului sau parintilor? Aflam de la Tatiana Nagnibeda Tverdohleb, șefa Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport al Consiliului municipal Chişinău.

Europa Liberă: Daca statul cheltuie bani nu doar cu instruirea din timpul anului, dar şi cu taberele de odihnă, diverse alte activităţi, se vede că se porneşte de la înţelegerea că şi vacanţele trebuie sa decurgă oarecum supravegheat, nu-i aşa?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Aveţi perfectă dreptate – vacanţele este [sînt!] o parte componentă a aceluiaşi an de studii, pur şi simplu activităţile sunt mai pasive, mai lejere, după opţiunile copiilor. Nu este un program orar foarte drastic, este o libertate mai mare a copiilor, se ţine cont de opţiunile acestora.”

Europa Liberă: E o responsabilitate, probabil, in primul rând a părinţilor sa le organizeze timpul liber copiilor lor, dar in cazul acesta ce am putea sa le facem celor dintre ei care au găsit o salvare in calculatoare? Prin urmare, cum ar trebui sa se împartă aceasta responsabilitate intre şcoală, stat, părinţi, bunei?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Noi vorbim în permanenţă de o conlucrare care ar trebui să fie la nivelul pe care ni-l dorim: şcoala, comunitatea – se are în vedere aceeaşi familie, aceiaşi bunei care sunt. Pentru că orice familie pentru vară are deja un anumit plan de activitate, respectiv, copiii pot beneficia de anumite foi de odihnă la tabere şi la dorinţa părinţilor de asemenea pot beneficia de odihnă în preajma buneilor”.

Europa Liberă: Legat de grădiniţe, cum se explica totuşi că de mai mulţi ani şi grădiniţele îşi iau vacanţe? Dacă nu mă înşel se întâmplă doar în Chişinău ? Dar înainte de a ajunge să discutăm despre nevoia acestor întreruperi de program, aş vrea să vă întreb despre aspectul legal - exista vreo norma care ar permite aceste închideri de grădiniţe sau ele au izvorât dintr-o necesitate firească, neprevăzuta de regulamente?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „În primul rând, perioada verii este o perioadă de revitalizare, de recuperare a anumitor activităţi de plan tehnico-material. E vorba despre acele reparaţii care intervin anume în această perioadă şi cu excepţie numai în anul de studii, respectiv, pentru perioada dată sunt prevăzute anumite schimbări în această activitate, după cum aţi menţionat, deoarece este incompatibilă realizarea reparaţiilor şi activitatea copiilor în acelaşi sediu.

Plus la aceasta, după cum s-a menţionat, o mare parte din părinţi nu-şi doresc poate în perioada data copiii să fie la grădiniţe din diferite motive. Fie că pleacă la ţară, fie că sunt cu ei în concediu, respectiv, chiar astăzi frecvenţa la grădiniţă este cu circa 40% mai mică. Şi atunci, avem nişte modificări în interiorul grădiniţei. Dacă grădiniţele sunt incluse în planul de activitate la întărirea bazei materiale, la reparaţia blocurilor sanitare – vă daţi seama că nu poate fi vorba despre o activitate în acest caz. Dacă e vorba despre reparaţia sistemului de încălzire, de canalizare, a apeductului, respectiv, tot nu poate fi o activitate prodigioasă în această perioadă.

Toate aceste schimbări sunt planificate din timp. Încercăm să lucrăm şi chiar lucrăm cu părinţii pentru a le propune nişte variante în grădiniţele din apropiere. Ne străduim să le facem pe toate, poate nu aş menţiona acum procentajul foarte bine, dar fiecărui i se propune o opţiune pentru ca copilul, dacă are nevoie de grădiniţă, numaidecât să beneficieze de ea. Şi iată în această conlucrare încercăm să facem faţă cerinţelor şi pentru reparaţie, dar şi pentru ca acei copii care doresc totuşi să frecventeze grădiniţa.”

Europa Liberă: Câte grădiniţe se închid, de astăzi, pentru aceste reparaţii?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „În Chişinău, din cele 156 care activează în municipiu, care sunt în foaie titulară activează 151, 5 deja pe o perioadă de o jumătate de an, un an, sunt în reparaţii capitale. Respectiv, din 151, de astăzi vor ieşi în vacanţă sau vor fi închise 25. În sectorul Botanica – 9 grădiniţe, sectorul Râşcani, la fel, 9, la Buiucani, 5 şi în sectorul Centru, 2 grădiniţe.”

Europa Liberă: Cum se întâmplă că, aşa cum ne-au spus unii părinţi, după vacanţe zugrăveala continuă şi după ce se întorc copiii? Cum monitorizaţi acest gen de situaţii?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Pentru ca să nu fie aceste situaţii, avem nevoie de aceste vacanţe. Monitorizarea are loc, în primul rând, de cel care este în grădiniţă – fie conducătorul, fie şeful de gospodărie. În primul rând, dacă apar unele nereguli, trebuie să fie sesizate. În al doilea rând, obligatoriu este Direcţia de Învăţământ de sector. La sectoarele la care ne-am referit, responsabili în primul rând sunt aceştia. Apoi, dacă apar careva necoincidenţe, neconlucrări, părinţii apelează la Direcţia Generală, pentru că responsabil de ceea ce este în domeniu – la nivel de direcţie, este responsabilă Direcţia de Învăţământ şi respectiv şeful Direcţiei de Educaţie din sectoare.”

Europa Liberă: Câţi dintre părinţi acceptă oferta de a-şi muta copiii la alte grădiniţe pe perioada când au loc reparaţii în grădiniţa lor obişnuită?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Marea majoritate, atunci când se explică, sunt de acord. Poate este un procent mai mic al acestora care pur şi simplu din obişnuinţă, nu doresc să-şi mute copiii. Oricare cerere de închidere pe o perioadă anumită a grădiniţei este în conlucrare cu colectivul de părinţi. Se aduc cererile, se aduc înştiinţările, se aduc procesele verbale ale şedinţelor părinţilor. Nu aş putea să zic că toate 100% sau că totul este foarte bine la acest capitol, dar oricum trebuie să îmbinăm şi crearea condiţiilor în perioada dată pentru noul an de studii şi satisfacerea cerinţelor părinţilor.”

Europa Liberă: Grădiniţa este totuşi un bonus din partea statului sau o obligaţie a lui? Va întreb pentru că există state în care grădiniţele există doar pe baze private şi atunci, responsabilitatea statului este oarecum diferită acolo.

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Aveţi dreptate. Şcolarizarea sau încadrarea copiilor în grădiniţe este obligatorie la vârsta de 5 ani. Deci, atunci când copilul trebuie să fie pregătit de grădiniţă. La vârsta mare, 5-6-7 ani. Conform legislaţiei, la dorinţa părinţilor şi la momentul când sunt locuri vacante, sunt grădiniţe, această instituţionalizare începe cu vârsta de 3 ani, conform legislaţiei în vigoare.

Până la 3 ani, copilul trebuie să fie în familie. Este o problemă care a rămas din sistemul anterior şi nu avem schimbări la acest capitol – cu părere de rău sau cu părere de bine. Activează toată ziua de la ora 7. E clar că şi aici este necesară o abordare nu atât de totală faţă de toate grădiniţele. Cred că ar trebui să avem şi noi grădiniţe care funcţionează până la ora mesei, care activează după ora mesei. La noi în mare măsură părinţii s-au obişnuit cu programul de activitate existent şi sunt de acord şi, sunt convinsă că le convine aceasta. Oricum, cred că problema dată ar trebui să fie şi revizuită pentru că iată chiar acum, în perioada verii, astăzi frecvenţa în grădiniţe este de 62%. Respectiv, nu toată lumea are nevoie de aceste servicii.”

Europa Liberă: În afara de taberele de odihnă, ce alte oportunităţi pune statul părinţilor la dispoziţie pentru vacanta?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „În municipiul Chişinău, m-aş referi la această perioadă, Consiliul Municipal a alocat circa 25 milioane lei, cu două milioane mai mult ca anul trecut, respectiv, o mare parte din copii, în jur de 20 mii din acei 73 mii, vor beneficia de aceste foi de odihnă. Practic, undeva fiecare al patrulea copil poate beneficia de această foaie de odihnă la tabere. Majoritatea taberelor în perioada dată sunt în afara oraşului, îndeosebi Vadul-lui-Vodă.

În prima jumătate a lunii iunie şi până la sfârşitul ei, am avut şi tabere care au activat în instituţiile de învăţământ. Iarăşi, o obişnuinţă, o dorinţă a părinţilor ca copiii să fie ocupaţi cu ceva în perioada când sunt ei implicaţi în activităţi, la serviciu. Au fost 34 la număr, deja s-a încheiat la sfârşitul lunii iunie şi în luna iulie activează o singură tabără de odihnă cu sejur de zi în incinta liceului „Mihai Viteazul”, care va avea încă două săptămâni de activitate începând cu ziua de astăzi. Respectiv celelalte în Vadul-lui-Vodă activează conform unui orar care ţine 10 zile.”

Europa Liberă: Ca şi în fiecare an, am vorbit cu părinţi care ne-au spus că e destul de dificil să obţii un bilet pentru aceste tabere. Cum se explică acest fapt?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Se explică prin faptul că avem 73 mii de copii care ar dori din clasele I-XII, dar e clar că avem în jur de 20 mii care se vor odihni. Respectiv, nu toţi ar putea să fie încadraţi în aceste alocări de bilete. Dreptul de a da bilete revine conducătorului instituţiei de învăţământ, atunci când la nivel de direcţie un număr anumit de solicitanţi care a fost propus pentru perioada respectivă, din acestea se repartizează instituţiilor de învăţământ, care ar trebui să dea prioritate copiilor care au condiţii mai dezavantajate acasă, copiii care sunt cu un părinte, copiii tutelaţi, orfani. Vă daţi seama că numaidecât la acest capitol cumva oricum sunt probleme, pentru că nu pot fi încadraţi toţi copiii care a dori să beneficieze de aceste bilete.”

Europa Liberă: Şi pe final, ce ar trebui să ştie părinţii despre felul cum ar trebui copiii să-şi petreacă timpul liber? Despre efectele nocive ale petrecerii timpului la calculator. Ce aţi vrea să le sugeraţi în primul rând?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „În primul rând aş vrea să le sugerez părinţilor monitorizeze în permanenţă copiii. Copiii nu sunt suficient de conştienţi pentru a-şi da seama despre o activitate sau alta şi despre impactul acestora asupra activităţii lui.”

Europa Liberă: Există vreo normă în lege care să spună în mod expres de la ce vârstă ai voie să laşi copilul în casă şi de la ce vârstă nu?

Tatiana Nagnibeda Tverdohleb: „Nu există la acest capitol ceva normativ care ar indica – este responsabilitatea familiei în primul rând, mai ales în perioada când părinţii sunt la serviciu pentru că aici pot interveni anumite tentaţii – acelaşi scăldat, ieşirea din apartament, ieşind afară copilul nu este în siguranţă deplină. Şi calculatorul, care nu întotdeauna are efecte cognitive, dar şi nocive, dacă stă mai mult de două-trei ore pe zi, e clar că deja nu e bine pentru sănătatea copilului.”
XS
SM
MD
LG