Linkuri accesibilitate

Homofobia Bisericii ortodoxe din R. Moldova și chestiunea veniturilor sale nedeclarate


Vasile Botnaru în dialog cu Oleg Brega și Veaceslav Ioniţă.




Vicepreședintele Parlamentului, democratul Adrian Candu, a avertizat marți preoțimea că dacă va continua să agite spiritele cu revendicări homofobe și va mai amenința politicienii cu excomunicarea riscă controale ale veniturilor lor nedeclarate. În lunga confruntare dintre guvernanții pro-europeni și biserica ortodoxă este prima dată când un politician atinge în public subiectul finanțelor bisericii, sugerând că n-ar fi cu totul în regulă. Vasile Botnaru a stat de vorbă despre posibilele consecințe ale remarcilor lui Adrian Candu cu un activist civic și cu un fruntaș din parlament. Iată mai întâi dialogul cu activistul Oleg Brega.

Europa Liberă: Demult, pe reţelele de socializare, s-a pronunţat un grup pentru impozitarea bisericii. Dumneata ai făcut şi o estimare cam cât ar veni la visteria statului sau deocamdată vorbim la modul teoretic?

Oleg Brega: „În condiţiile în care evaziunea fiscală, economia tenebră, în Republica Moldova, e mai mare decât economia oficială, e foarte posibil că biserica, chiar impozitată prin lege, nu va aduce decât câteva sute de mii sau un milion, două la bugetul de stat.

Dar e disproporţionată situaţia în care cealaltă parte a societăţii civile, ONG-urile, de exemplu, sau mass-media trebuie să prezinte rapoarte şi este impozitată cam ca SRL-urile, ca întreprinderile comerciale, în condiţiile în care se dispută atât de mult despre cazinouri şi alte forme de loterie, care ar trebui să fie mai puternic impozitate, e absolut lipsit de logică ca unul dintre aceste afaceri, biserica, bisericile, că avem vreo treizeci şi ceva de culte religioase înregistrate, să nu aibă nimic de afacere cu Inspectoratul Fiscal. ”

Europa Liberă: Oleg, dar modul acesta de gândire va fi fiind clasificat drept unul ateist. Dumneata pui pe picior de egalitate cazinourile cu biserica.

Oleg Brega:
„Pentru mine, da, e acelaşi lucru. Dar nu cred că şi religioşii se simt comod că ei sunt evitaţi de fisc. Ei simt, probabil, că sărăcia noastră se trage şi de la faptul că luxul acesta bisericesc, turlele astea aurite, nu produc nimic impozite la stat. Eu presupun că ei simt că suntem săraci din cauza, mai ales, că biserica nu e impozitată. ”

Europa Liberă: Dar cum, la modul practic, vedeţi? Aţi studiat subiectul acesta? Vă amintiţi, premierul Braghiş a lansat ideea impozitării muzicanţilor şi a fost ridiculizat tocmai pentru că este imposibil aşa ceva.

Oleg Brega:
„Ba eu cred că este posibil. Orice afacere, orice activitate de donaţie, de colectare de donaţii, chiar a ONG-urilor, de exemplu, după modelul ONG-urilor, dacă ar fi impozitată şi biserica, ar fi minunat. Sau invers, să fie relaxată fiscalitatea pentru asociaţiile obşteşti, care unele dintre ele au şi statut de utilitate publică.”

Europa Liberă: Să dai chitanţă imediat la un botez, imediat la o cununie?

Oleg Brega:
„Da, să elibereze chitanţă. Mai ales că, acolo se încasează mii de lei, nu zic la lumânare, că acolo e doar trei sau cinci lei la vânzare, la intrare în biserică, dar un serviciu din acesta foarte scump, înmormântarea sau nunta, sunt de mii de lei, pentru aceasta nu înţeleg de ce nu s-ar da chitanţă, de ce n-ar fi aparat de casă acolo la intrare, în lăcaşul de cult.”

Europa Liberă: Aţi avut ocazia să testaţi această pledoarie, confruntându-vă sau stând de vorbă cu un duhovnic, cu un preot?

Oleg Brega:
„Nu, nu polemizăm cu preoţii pe temele astea, pentru că, ultima vreme, sunt mai de actualitate şi deseori răsar, ca uleiul la suprafaţă, alte teme obsedante pentru bisericoşi, mai ales, pentru preoţi. Dar vin, luna trecută de la Bucureşti, de la un congres internaţional al umaniştilor, şi de acolo am aflat că şi în Occident lucrurile nu stau deloc frumos.

Deseori biserica are chiar mai multe privilegii decât la noi în stat, doar că acolo biserica nu are influenţa covârşitoare pe care o are în statul acesta al nostru post-totalitar şi în care ateismul cela violent a generat un val invers de religiozitate, aproape fundamentalistă. Acolo bisericile nu sunt aproape deloc frecventate şi chiar dacă cultele religioase sunt susţinute de stat, cheltuielile nu sunt atât de mari.

La noi preoţii nu au salarii de la stat, dar afacerile care se învârt acolo, printre biserici, sunt fabuloase. Eu cred că de la asta ar avea statul evident de câştigat. ”

Europa Liberă: Pe dumneavoastră vă deranjează, de fapt, opulenţa afişată sau principiul inechităţii pe care îl aplicăm, în cazul bisericii?

Oleg Brega:
„Da, şi una şi alta pentru că ele contrastează. Preoţii circulă cu cele mai scumpe maşini, cu cele mai scumpe telefoane mobile şi au imobile nenumărate, unul mai scump decât altul. Nu toţi, dar majoritatea, marea parte dintre preoţi şi chiar călugări, călugări care au acces la intrenet, lăptopuri scumpe, au antene parabolice, satelit şi stau pe internet şi au bloguri, site-uri de recrutare şi de spovedanie online şi toate astea pe fundalul neimpozitării, zero impozitare, ceea ce ni se pare un favor nejustificat, acordat de stat.

Mai ales, biserica cea mai influentă, subordonată Patriarhiei ruse, nu înţelegem de ce beneficiază de privilegii şi mai mari. Are maşină cu numere guvernamentale, probabil, plătită din banii noştri, iar mitropolitul, sper că numai mitropolitul, are paşaport diplomatic, iarăşi în mod inexplicabil. E favorizată o biserică care intră în contradicţie şi cu Constituţia, care stipulează că suntem un stat laic, separat de biserică şi cu noua lege despre egalitate. Unul dintre cultele religioase e favorizat de stat, când n-ar trebui să fie decât tratate egal toate cultele religioase, indiferent de caracterul lor, că e ortodox, că e creştin sau e, nu ştiu, anemist. ”

Europa Liberă: E de presupus că preoţii vor spune că, de fapt, acuma sunt victimele acţiunilor întreprinse întru rectificarea unei legi anume. Acuma credeţi că societatea a devenit mai activă tocmai din cauză că şi preoţii au devenit mai militanţi?

Oleg Brega:
„Societatea nu prea a devenit mai activă şi poate că e mai bine aşa, decât să se electrizeze la mesajele isterice ale lui Cibric şi Marchel, mai bine să rămână inertă, indiferentă. Pentru că chiar sunt aberante şi supte din deget acele probleme inventate de unii reprezentanţi ai unor biserici din Republica Moldova. Dar e totuşi neaşteptată reacţia politicienilor la aceste ameninţări ale preoţilor. Deci ameninţările celea ţin de domeniul penalului şi ar trebui să se intereseze Procuratura de ei.

Totuşi e minunat că a reacţionat unul sau câţiva politicieni au reacţionat, întorcând, într-un fel, nişte ameninţări echivalente, spunând: „A, deci voi vreţi să ne ameninţaţi cu blocarea statului de drept, dar noi vă putem impozita în baza legilor statului de drept”, ceea ce mi se pare minunat.”

*

Iată acum și opinia despre înăsprirea tonului discuțiilor dintre guvernare și biserică a lui Veaceslav Ioniță, deputat liberal-democrat, șeful Comisiei parlamentare de economie, buget și finanțe.

Europa Liberă: Ideea lansată de domnul Candu conţine ca şi cum o replică dată, după ameninţarea unor clerici care i-au pus la respect pe deputaţi. Dumneavoastră cum vedeţi, la modul practic, dacă este realizabilă impozitarea bisericii, pledoarie care am văzut-o mai demult pe reţelele de socializare.

Veaceslav Ioniţă: „Eu nu aş da frâu emoţiilor şi cred că trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce înseamnă rolul bisericii în societatea modernă. Noi, de fapt, venim dintr-un sistem totalitar, cel care a distrus biserica.

Chiar dacă au trecut 20 de ani, încă nu am reuşit să regândim şi să vedem care este un rol constructiv al bisericii în societatea modernă. Eu mai mult aş vedea biserica ca un partener şi ca o soluţie a societăţii. Îmi place foarte mult rolul puternic pe care îl joacă biserica în soluţionarea problemelor societăţii în foarte multe ţări.

Mai mult ca atâta, deja şi în ţara vecină, România, lucru care a venit din ţările scandinave, este o idee că sunt probleme ale societăţii, cum ar fi grija faţă de copii, grija faţă de bătrâni şi se descurcă mult mai bine biserica decât instituţiile formale ale statului. Şi statul a acceptat ca o parte din banii publici, cum este impozitul pe venit al persoanelor fizice să fie dat un drept cetăţeanului ca două puncte procentuale, în majoritatea ţărilor, din acest impozit să îl poată direcţiona către societatea civilă sau către anumite biserici care promovează şi soluţionează problemele societăţii. De aceea eu cred că noi trecem printr-o situaţie de maturizare.

Personal sunt adept al ideii că Biserica trebuie să joace un rol important în viaţa societăţii, un rol tămăduitor al problemelor cu care se confruntă categoriile cele mai vulnerabile. Iar în societăţile moderne statul joacă şi funcţia de a direcţiona anumite cote de impozit către biserici, care şi-au găsit cel mai potrivit loc în societate. Deci eu spre acest model aş merge. Nu spre modelul de confruntare şi luptă dintre societate, clasa politică şi biserică. Atâta ne mai trebuie încă, să avem şi... câte avem noi în Republica Moldova, să mai începem şi o astfel de luptă.”

Europa Liberă: Domnule Ioniţă, dar cei care pledează pentru impozitarea veniturilor, obţinute de biserici şi de unii preoţi, în particular, sunt nemulţumiţi de faptul că aceşti bani nu se duc spre cei săraci, dar sunt cheltuiţi pentru maşini, telefoane sau cheltuieli din acestea care arată opulenţă şi nu smerenie.

Veaceslav Ioniţă:
„Îmi pare foarte rău dacă donaţiile şi jertfa care se face în biserică de mulţi este tratată ca venituri. Eu aş vrea, iarăşi în contextul a ceea ce am spus, regândirea rolului bisericii în societatea modernă. Eu aş vedea aceea ce primeşte biserica nu ca venituri ale bisericii, dar aş vedea-o ca o contribuţie a enoriaşilor în bugetul sau în casa bisericii, pentru ca biserica să poată soluţiona cele mai stringente probleme ale societăţi. Şi, în cazul dat, categoric astfel de bani nu trebuie impozitaţi.

Banii, care vin în biserică, trebuie să fie donaţii pentru diferite acţiuni de ajutorare şi caritate, şi elemente sociale pe care le promovează biserica. Şi, în acest caz, toate lucrurile se pun la locul lor, toate lucrurile se armonizează, toate lucrurile devin un tablou foarte frumos. Şi evident că astfel de bani nu pot impozitaţi. Îmi pare rău dacă, de multe ori, în percepţia oamenilor, acesta este văzut ca venit al bisericii şi nu ca o contribuţie a enoriaşilor pentru problemele celor săraci. Biserica trebuie să fie, de fapt, o punte de legătură dintre cei care dau banii şi cei care au nevoie de bani.”

Europa Liberă: Domnule Ioniţă, dar de multe ori, are patru roţi zeciuiala, se transformă în BMV-uri şi atunci e logic ca oamenii să nu prea fie mulţumiţi.

Veaceslav Ioniţă:
„Eu accept că se întâmplă acest lucru, lucru care nu mă bucură, dar mă întristează. Şi, din acest motiv, cred că ceea ce trebuie să mai cultivăm la noi este implicarea şi responsabilitatea fiecărui credincios, în cazul dat. Nu vreau să citesc lecţie şi, să mă păzească Dumnezeu de astfel de lucru, dar cred că noi deseori suntem prea pasivi în ceea ce înseamnă mersul la biserică. Şi suntem prea pasivi în ceea ce înseamnă biserica în viaţa societăţii.

Celor care critică şi sunt atât de duri în privinţa prestaţiei Bisericii, vreau să le pun o întrebare simplă: cât de mult ei sunt interesaţi de ceea ce face Biserica, cât de mult ei sunt implicaţi în lucrurile Bisericii? Deoarece Biserica nu este doar clădirea, dar este totalitatea oamenilor care o formează. Şi vreau cei care aruncă cu pietre fie în preot sau în altceva, să-şi răspundă la o întrebare: dar cât de mult el a mers, împreună cu preotul, să ajute o casă de copii; de cât de multe ori, i-a încurajat pe cei care, împreună cu el, merg la biserică ca 20-30 de oameni să adune o anumită sumă de bani şi să meargă la un azil de bătrâni? Şi dacă au făcut lucrul acesta foarte des, atunci cred că ar avea dreptul să mai vină şi cu critici. Dar nouă ne e foarte comodă situaţia când stăm pe canapea şi comentăm ce fac alţii. Eu cred că aceasta nu este o atitudine matură şi este una mai mult infantilă. Este foarte uşor să arunci cu pietre, este mai greu să te implici activ în ceea ce înseamnă inclusiv viaţa societăţii şi viaţa bisericii.”

Europa Liberă: Domnule Ioniţă, vorbiţi despre comitetul bisericesc. Dar, din punct de vedere al statului, trebuie statul...

Veaceslav Ioniţă:
„Nu doar de comitetul bisericesc, vorbesc despre fiecare om.”

Europa Liberă: OK, dar statul, cu instituţiile fiscale, de exemplu, are dreptul să se intereseze de business-urile mitropoliilor, de castelul nu ştiu cui, care a fost construit, se spune, credeţi că ar avea statul dreptul să...?

Veaceslav Ioniţă:
„Are şi obligaţia, nu doar dreptul, are şi obligaţia. Şi vreau să vă spun că cei care acuma se dau nu ştiu cum, nu au avut grijă ca în Republica Moldova să existe un cadru legal suficient. Şi vreau să vă informez, pe această cale, şi vă mulţumesc de întrebare, că noi, din acest an, avem o lege specială care se ocupă cu determinarea veniturilor cetăţenilor, prin metode indirecte. Altfel spus, autorităţile fiscale vor începe a pune întrebări, începând cu acest an, vor începe a pune întrebări către diferite persoane şi nu vom distinge: sunt din biserică, nu sunt din biserică. Şi dacă vor vedea nişte casteluri, cum spuneţi dumneavoastră, nişte patru roţi, cum le-aţi poreclit, care nu corespund cu veniturile acestui om, atunci statul va pune întrebări.

Dar nu aş vrea să fac un amalgam: este una rolul statului de a proteja tot ce înseamnă respectarea normelor de drept, acesta este un aspect, de care trebuie să avem grijă, tot ce este rău trebuie pedepsit. Iar, pe de altă parte, eu consider că Biserica trebuie şi este obligată, şi are menirea de a fi un promotor, pe de o parte, al valorilor creştine, pe de altă parte, a grijii faţă de om. Şi acest rol Biserica trebuie să-l îmbrăţişeze cu cât mai mult, iar fiecare om să realizeze că ceea ce dă la biserică nu este venitul cuiva, dar este contribuţia lui pentru ajutorarea unui sărac. Şi atunci când dă un ban la biserică, dar după ce dă banul la biserică, că mai este că nici nu dă banul la biserică, după ce dă un ban la biserică, cu mare atenţie, să urmărească ca acest ban să ajungă exact la acel sărac. Şi, în felul acesta, au de câştigat toţi, şi biserica, şi societatea, şi cei nevoiaşi.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG