Între 19 şi 24 iunie, la Chişinău s-a aflat delegaţia Fondului Monetar Internaţional iar săptămâna viitoare, delegaţia FMI, condusă acum de Max Alier, va începe discuţiile cu guvernul Moldovei privind un posibil nou program de colaborare, ce ar putea avea şi o componentă financiară, adică perspectiva unui credit eşalonat pe mai mulţi ani. Misiunea FMI are în prealabil câteva recomandări pentru guvern: să renunţe la impozitului unic in agricultura şi la reducerea TVA-ului agricol, să ajusteze sau să ţină în limitele bugetului existent majorarea salariilor şi pensiilor în domeniul bugetar. Şi să facă mai transparent sistemul bancar.
În comunicatul difuzat la încheierea primei misiuni de după întreruperea programului în anul trecut, FMI face mai multe recomandări guvernului de la Chişinău. Cea mai tranşantă este legată de impozitul unic în agricultură, decis de guvernul Filat chiar înainte de demitere. Chişinăului i se recomandă, aşadar, să se abţină de la înlocuirea celorlalte impozite agricole cu unul consolidat, pentru a nu da naştere unui şir de probleme economice, sociale şi bugetar-fiscale.
La fel, experţii FMI şi-ar dori ca guvernul să-şi revizuiască deciziile prin care a revenit la un TVA mai mic la producţia agricolă, a majorat salariile unor funcţionari şi pensiile. Dacă nu, măcar să inventeze măsuri prin care să acopere breşele provocate prin aceste măsuri în buget.
În ceea ce priveşte Banca de Economii, experţii FMI le sugerează autorităţilor să o recapitalizeze, să-i îmbunătăţească managementul, după care s-o vândă în condiţii de transparenţă.
Toate aceste recomandări vin la încheierea unei misiuni a FMI la Chişinău, după un blocaj de mai multe luni în relaţiile Moldovei cu Fondul şi întreruperea înainte de termen a programului de finanţare din cauza mai multor angajamente neonorate pe fondalul instabilităţii politice. Recomandările au fost formulate şi după ce o oficialitate a FMI spusese ieri la Chişinău că fondul ar fi dispus să reia negocierile pentru un nou program de asistență pentru Moldova.
Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, spune că autorităţile vor ţine cont de această analiză a FMI asupra tendinţelor şi riscurilor economice, iar o bună înţelegere a acestor recomandări ar oferi Chişinăului, spune ministrul, o reţetă pentru depăşirea provocărilor existente.
Numai că majoritatea deciziilor criticate de FMI au şi intrat în vigoare, fiind adoptate de Parlament şi publicate oficial. Aşa că l-am întrebat pe Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, cum va răspunde Parlamentul criticilor FMI, instituţie financiară expertizele căreia sunt de primă valoare în ochii tuturor donatorilor şi cu care Chişinăul ar vrea să-şi restabilească relaţia:
„La impozitul din agricultură, noi déjà avem în parlament o abţinere, în sensul în care această lege a trezit nemulţumirea fermierilor şi a autorităţilor locale. Este o lege pentru agricultorii mari în defavoarea agricultorilor mici. De aceea, aici nici nu am avut nevoie de recomandarea FMI şi vom fi foarte prudenţi cu această lege, care încă nu a fost votată. În privinţa TVA, este un subiect care mai trebuie discutat. Modul în care s-a votat legea nu este ceea ce a înţeles FMI. Ei au înţeles că e opt procente la producţia agricolă în general, pe când este 8% doar pentru valoarea creată de ei, restul fiind impozitat cu 20%. Aşa că impactul asupra bugetului este de două ori mai mic decât au crezut ei.”
Potrivit expertului şi jurnalistului de la ziarul „Economist”, Ion Chişlea, tocmai renunţarea la impozitul unic în agricultură ar fi cel uşor lucru pe care l-ar putea face Chişinăul de dragul unui nou acord cu FMI. Majorările de pensii şi salarii pe care guvernul le-a operat atunci când credea că se va confrunta foarte curând cu un scrutin electoral vor rămâne în picioare, pentru că nu au cum fi revizuite, mai spune expertul. Iar în privinţa băncilor, autorităţile continuă să demonstreze că nu sunt capabile să meargă deocamdată pe calea propusă de FMI. Aşa că l-am întrebat pe expertul Ion Chişlea ce evoluţii întrevede în raporturile noului guvern de la Chişinău cu Fondul:
„Din câte înţeleg eu, la finalizarea fostului program de finanţare, autorităţile moldovene nici nu insistau pe un nou program de finanţare: ei vorbeau despre un acord cu FMI fără componentă financiară. Să fie acest semnal – că avem raporturi cu FMI, deci putem fi trataţi cu încredere de investitori. Cred că ar fi posibil un astfel de acord, dacă nu vom avea alte crize politice.”
