După şedinţa de joi cu uşile închise a parlamentului, în care s-a discutat despre recentele actiuni ale autorităţilor din regiunea transnistreană, parlamentarii au dat publicității o declaraţie in care condamnă acțiunile unilaterale ale Tiraspolului, care, cităm: „influențează negativ soluționarea conflictului de pe Nistru”. Documentul conține și acţiuni ce urmează a fi întreprinse pentru stabilizarea situaţiei în regiune. Deputații fac și un apel către partenerii internaționali, ca aceștia să facă eforturi pentru normalizarea situației din regiune. Parlamentarii fac de asemenea apel la calm, și cer populatiei să nu răspundă provocărilor. Declaraţia a fost semnata de deputatii din Partidul Comunist, Partidul Democrat, Partidul Democrat Liberal şi grupul liberal condus de Ion Hadîrcă. Liberalii lui Mihai Ghimpu nu au semnat declaraţia şi nici socialiştii domnului Dodon. Mai multe de la Liliana Barbăroşie.
Este un prim document vizând Transnistria emanat de parlamentul de la Chişinău după o lege din 2005, cea privind principiile de reglementare a conflictului. Aşa că unii deputaţi, printre ei Mihai Godea, Igor Dodon sau Mihai Ghimpu, l-au găsit prea relaxat şi s-au abţinut, împreună cu grupurile lor de deputaţi de la vot:
„Este apă de ploaie - nimic nou”, a explicat liberalul Mihai Ghimpu, care crede necesar să se fi reluat în declaraţie cel puţin două cerinţe faţă de Federaţia Rusă: cea cu privire la schimbarea statutului forţelor de pacificatori şi cea cu privire la retragerea militară rusă din zonă.
„Majoritatea merge cu ochii închişi la toate cerinţele Uniunii Europene - şi poate să piardă Transnistria, ” a declarat la încheierea dezbaterilor Igor Dodon, singurul politician de la Chişinău care spune că doar federalizarea ar fi o soluţie pentru problema transnistreană.
„Pentru că mai mult timp a luat redactarea documentului, decât dezbaterea problematicii propriu-zise”, şi-a motivat la rândul său abţinerea Mihai Godea, care la fel găseşte superficială declaraţia.
Declaraţia a fost votată, în schimb, de opoziţia comunistă, ceea ce se întâmplă de altfel destul de rar în parlamentul de la Chişinău. Potrivit deputaţilor majoritari, tocmai la insistenţa comuniştilor textul iniţial şi-a pierdut din asprime. Ideea a fost că un vot consolidat al majorităţii şi opoziţiei ar cântări mai greu, aşa cum lăsa de înţeles încă dimineaţă liderul comuniştilor, Vladimir Voronin:
„Noi dorim ca această declaraţie să fie votată în consens de tot parlamentul, de toţi deputaţii - acesta e scopul nostru.”
Şi confirma după votare şeful liberal-democraţilor din parlament, Valeriu Streleţ:
„Obiectivul nostru a fost ca declaraţia să reflecte poziţia comună a întregului corp legislativ şi să fie un punct de referinţă pentru negociatori. Au existat voci care spuneau ca aceasta formulare să fie mai dură. Cât de dură - ne întrebăm noi - vă doriţi redeclanşarea unor activităţi cu caracter armat. Vă asigur că declaraţia este absolut responsabilă, consistentă, permite pe de o parte părţilor să aibă punct de referinţă şi exclude eventuale speculaţii şi învinuiri că noi am fi un factor de tensionare a situaţiei, ceea ce preferă deseori partea transnistreană. Nu am vrut să dăm nici un temei pentru asta.”
Aşadar, o declaraţie care nu mai condamnă acţiunile unilaterale ale transnistrenilor referitoare la stabilirea unui hotar pe Nistru, ci doar constată caracterul distructiv al unor astfel de acţiuni şi fără paragraful care vorbea, în textul iniţial, despre nevoia retragerii militare ruse din zonă.
