Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Catherine Ashton a afirmat că Serbia și Kosovo au făcut progrese concrete pentru aplicarea acordului de normalizare a relațiilor dintre ele, acord mediat de Uniunea Europeană, semnat în aprilie, după jumătate de an de negocieri.
Ashton a făcut declarația vineri dimineață, în urma convorbirilor purtate la Bruxelles cu premierul sârb , Ivica Dacic și cel kosovar Hashim Thaci.
„S-a lucrat bine și au fost obținute progrese concrete. Primii miniștrii au mers înainte și au căzut de acord asupra mai multor chestiuni care erau deschise, în particular în domeniul justiției, poliției și apropiatelor alegeri municipale. În vederea ședințelor de săptămâna viitoare ale Consiliului Uniunii Europene și Consiliului European, voi informa țările membre despre progresele la implementarea acordului”.
Uniunea Europeană cere Belgradului și Priștinei să-și îmbunătățească relațiile dacă vor să avanseze pe calea integrării europene. Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene urmează să decidă la summit-ul lor din 27 și 28 iunie dacă progresele făcute sunt suficient de convingătoare ca Serbia să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar Kosovo să înceapă negocierile de asociere la blocul pan-european.
Acordul de normalizare a relațiilor semnat în aprilie prevede împărțirea puterii între regiunile din nordul Kosovo (populate preponderent de etnici sârbi) și guvernul central dominat de etnici albanezi.
Sprijiniți de la Belgrad, etnicii sârbi din nord au respins mereu guvernul de la Priștina, dar acum sunt presați tot de la Belgrad să accepte aranjamentul de împărțire a puterii.
Acest aranjament le-ar oferi mai multe drepturi de auto-administrare, dacă recunosc autoritatea guvernului kosovar.
Detaliile practice ale aplicării acordului sînt încă discutate între Belgrad și Priștina.
Multe lucruri nu sînt deocamdată clare, între altele cine va conduce poliția în nordul Kosovo, și cum vor lua parte etnicii sârbi de aici la alegeri.
După convorbirile dela Bruxelles, premierul kosovar Hashim Thaci a vorbit și el pe un ton optimist:
„Cred că a fost o întîlnire foarte constructivă. Am luat în discuție continuarea punerii în practică a acordului din aprilie. Am mai discutat despre organizarea alegerilor locale de la toamnă. Ele trebuie să aibă loc la o dată anume și să le ofere cetățenilor din nord șansa de a participa. Am examinat în detaliu organizarea acestor alegeri și rolul OSCE”.
Kosovo și Serbia s-au înțeles să nu-și blocheze una alteia apropierea de Uniunea Europeană și încearcă să-și normalizeze relațiile făcându-se că nu văd „elefantul din sufragerie”, adică problema recunoașterii independenței Kosovo.
Serbia a pierdut controlul asupra fostei sale provincii în 1999, când campania NATO de bombardamente aeriene - care a durat 11 săptămâni - a pus capăt campaniei de epurare etnică a sârbilor împotriva albanezilor din Kosovo.
Independența Kosovo a fost proclamată de conducerea etnicilor albanezi în 2008.
A fost recunoscută de peste 90 de țări, între care Statele Unite și multe din țărileU niunii Europene.
Pentru Serbia, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană însemnă reforme și investiții.
Pentru Kosovo, începerea negocierilor de asociere, în perspectiva mai îndepărtată a aderării, înseamnă ajutoare europene.
Pentru ambele, beneficiile apropierii de Uniunea Europeană sînt mari, forțându-le să treacă peste neînțelegeri.
Timpul va arăta dacă.
