Linkuri accesibilitate

Condiția refugiaților în Moldova la ora războiului civil sirian


O familie de refugiați sirieni
O familie de refugiați sirieni

Octavian Mohorea: „ invocarea conflictului transnistrean nu este un motiv suficient pentru a primi o formă de protecţie.”


Războiul din Siria si-a lasat amprenta in statisticile solicitarilor de azil din multe țări ale Europei și Orientului Mijlociu, inclusiv în Moldova. Autoritățile de la Chișinău spun că anul trecut numarul cererilor de azil a fost de 177, față de 72 in 2011. Aproape jumatate dintre solicitanti provin din Siria. De Ziua Mondiala a Refugiatului, la Chisinau, un grup de organizatii pentru drepturile omului au vorbit despre greutatile cu care se confrunta refugiatii zi de zi.

Majoritatea refugiaţilor care solicită azil în Republica Moldova au studiat în trecut aici sau sunt căsătoriţi cu cetăţeni moldoveni. Este şi cazul familiei Dalo, Abdularhim şi Cristina, care s-au cunoscut pe timpul când Abdularhim învăţa la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. După studii, tinerii s-au căsătorit şi au plecat în Siria, ţara de baştină a lui Abdularhim. Războiul însă i-a forţat să revină la Chişinău în luna martie a acestui an. Aici, spune Cristina, le vine greu, nu au un loc stabil de trai şi nici de lucru nu îşi pot găsi:

Cristina Dalo: „Noi am avut de pierdut totul în Siria, tot ce am avut
Familia Dalo
Familia Dalo
într-o zi am pierdut. 13 ani am locuit acolo şi aveam casă, magazine, aveam tot ce trebuia unei familii mari. De aceea avem mulţi copii, pentru că aveam tot de ce e nevoie pentru asta.”

Europa Liberă: Cinci copii aveţi?

Cristina Dalo:
„Cinci copiii, da, dar din păcate războiul nu ne-a lăsat nimic. Când am venit aici nici haine pe noi nu aveam.”

Europa Liberă: Şi cum vă descurcaţi din martie 2013 şi până în prezent?

Cristina Dalo:
„Încercăm să ne căutăm de lucru, dar cam greu ne reuşeşte.”

În Republica Moldova, persoanele care caută un adăpost sunt asistaţi de Biroul pentru Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului de Interne şi de Agenţia ONU pentru Refugiaţi. Li se oferă produse alimentare, bani, cazare temporară şi posibilitatea de a studia limba română.

Totuşi, după ce le expiră documentele de călătorie obţinute în ţara natală solicitanţii de azil nu pot primi documente care le-ar permite să
Ecaterina Silvestru
Ecaterina Silvestru
iasă în afara Republicii Moldova, contrar prevederilor legale. De ce, am căutat să aflu de la şefa Direcţiei Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil, Ecaterina Silvestru:

„Ţara noastră la acest capitol mai are o restanţă. Dacă vorbim şi de refugiaţi şi de beneficiarii de protecţie umanitară că sunt documentaţi cu buletine de identitate şi unii şi alţii, atunci pentru a merge în străinătate au nevoie de paşapoartul de călătorie. La ei va fi maro pentru refugiaţi, gri pentru beneficiarii de protecţie umanitară. S-a făcut un tender, a câştigat o firmă din Germania, dar a fost contestat şi acum aşteptăm rezultatele contestării şi sperăm că la finele anului sau la începutul lui 2014 sau la începutul lui 2014 deja vor fi documentaţi şi cu documente de călătorie.”

Europa Liberă: Dar tenderul când a fost anunţat?

Ecaterina Silvestru:
„Anul trecut.”

Mai multe organizaţii care monitorizează respectarea drepturilor omului
Octavian Mohorea
Octavian Mohorea
în regiunea transnistreană relatează zeci de cazuri în care oamenii sunt intimidaţi de miliţienii transnistreni. L-am întrebat pe şeful Biroului Naţional al Agenţiei ONU pentru Refugiaţi, Octavian Mohorea, dacă cetăţenii din stânga Nistrului solicită azil politic în alte ţări, invocând faptul că li se încalcă drepturile de către regimul de la Tiraspol:

„E greu de spus. Eu bănuiesc că în continuare există şanse pentru un cetăţean al Republicii Moldova de a primi o formă de protecţie în altă ţară, dar trebuie să fie motive într-adevăr serioase şi întemeiate pentru aşa ceva. Părerea mea personală este că invocarea conflictului transnistrean nu este un motiv suficient pentru a primi o formă de protecţie, dar aceasta este doar opinia mea personală. Nu este secret că în anii 1990 mulţi cetăţeni, inclusiv din regiunea transnistreană, au solicitat azil în alte ţări. Din păcate, noi nu avem informaţii exacte despre numărul acestor persoane.”

Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că numărul persoanelor strămutate contrar dorinţei este în creştere în toată lumea. Numai anul trecut, la fiecare patru secunde, o persoană era silită să-şi abandoneze casa.
Previous Next

XS
SM
MD
LG