Cateva zeci de victime ale deportarilor staliniste si rude ale acestora au comemorat astazi in scuarul Garii Feroviare de la Chisinau primul val al deportarilor, din 13 iunie 1941. Participantii au depus flori la piatra comemorativa din apropierea garii, impreuna cu primarul liberal al capitalei, Dorin Chirtoaca, ai caror bunici au fost deportati in Siberia in 1949. Au venit sa depuna flori si liderul liberal-democratilor Vlad Filat, dar si deputatii din grupul reformator al liberalilor, in frunte cu Ion Hadarca. Dar, așa cum veți auzi în relatarea Allei Ceapai, prezența politicienilor a starnit un val de polemici printre participantii la mitingul de comemorare.
Victimele deportărilor staliniste şi rudele acestora au venit în scuarul Gării Feroviare din Chişinău cu mult înainte de a începe mitingul de comemorare. Spiritele s-au încins imediat ce şi-au făcut apariţia mai mulţi politicieni. „Trădătorii” – aşa au fost întâmpinaţi deputaţii liberali din grupul reformator, în frunte cu Ion Hadârcă: „Jos trădătorii! Jos trădătorii!”
Şi apariţia liderului liberal-democraţilor Vlad Filat a stârnit nemulţumirea mai multor participanţi la miting. Unul dintre ei nu a ezitat să-l ia la întrebări, învinuindu-l că ar fi „omul Moscovei”.
„Domnule Filat, la 28 iunie, ziua ocupaţiei Basarabiei de către Armata URSS, partidul dvs va participa la mitingul care va fi organizat?”
Vlad Filat: „Să ajungem până atunci.”
„Dar pentru dvs., personal, ziua de 28 iunie este de ocupaţie sau de eliberare?”
Vlad Filat: „Eu vă doresc o zi bună.”
„Iaca, iaca, nici nu o răspuns. Aceştia sunt trădători. Ceasul îl poartă pe mâna dreapta la fel ca şi Putin. Îl imită pe Putin. Moldova e plină de trădători şi de oameni ai Moscovei.”
Iată ce mi-a spus Constantin Prutean, un alt participant la miting: „Domnul Filat când a vrut să intre a putere o venit la noi, s-a pus în genunchi ca noi să-i votăm pe dânşii. Dar acum ei au uitat. Au venit aici, au depus flori şi s-au dus. Nici nu au nevoie, dar au venit numai că sunt corespondenţii aici şi să-i fotografieze, să-i filmeze şi să arate că ei au fost aici.”
„Din păcate şi astăzi ne este dat să trecem prin greutăţi, să stăm laolaltă cu trădătorii, cu acei care de ochii lumii vin şi depun flori aici, dar în realitate fac aranjamente şi înţelegeri cu alţii şi dovadă sunt documentele. Nu doar vorbele, ci şi faptele. Dar Dumnezeu o să-i judece şi pe ei. dvs. vă mulţumesc pentru atitudine şi pentru faptul că nu aţi rămas indiferenţi.”
În amintirea valului de deportări staliniste din iunie 1941
Reportaj de la o adunare comemorativă desfășurată în Scuarul Gării Feroviare, cu participarea cîtorva zeci de persoane și a unor oameni politici.
Preşedinta Asociaţiei Deportaţilor şi Foştilor Deţinuţi
Iar cel care se face vinovat că de la comemorare s-a ajuns la confruntare este, în opinia Valentinei Sturza, primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă: „Domnul primar nu a trebuit să înceapă politica aici. Noi ne-am adunat să depunem flori aici şi să ne spunem unul altuia durerile noastre. Dar dacă s-a început politica, uitaţi-vă la ce s-a ajuns. ”
Totodată, Valentina Sturza a ţinut să reamintească de sprijinul de care beneficiază foştii deportaţi încă pe timpul Guvernului Filat. Este vorba de cei 500 de lei anual şi de mult promisul Muzeu al Deportaţilor: „Domnul Filat ne-a arătat şi clădirea acolo pe teritoriul Muzeului de Istorie. Un milion de lei a alocat pentru reparaţia acestei clădiri. Dar, cu părere de rău, deocamdată, nu se face nimic.”
Promisiune a rămas şi Monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste care urmează să înlocuiască piatra comemorativă din scuarul Gării Feroviare de la Chişinău.
După mai multe reproşuri, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a promis şi de această dată că până la 6 iulie, când vor fi comemorate victimele deportărilor din 1943, monumentul va fi ridicat: „Avem aici un şantier în toi, speram până la 6 iulie să finalizăm lucrările şi să putem inaugura monumentul. În cazul în care nu vom avea surprize neplăcute, obstacole, alte lucruri eu cred că avem toate şansele să reuşim să inaugurăm monumentul.”
Comemorarea primului val al deportărilor staliniste din 1941 a fost un subiect de polemici şi la şedinţa parlamentului. La iniţiativa deputatului neafiliat Mihai Godea, mai mulţi legiutori au ţinut un minut de reculegere în memoria celor care nu s-au mai întors din Siberia de gheaţă. Comuniştii, grupul Dodon şi deputatul Vladimir Mişin, care nu au ţinut un minut de reculegere, rămânând pe scaune, au fost criticaţi de liberalii lui Mihai Ghimpu.
