Cazul Agroindbank. Discreţie şi confuzie după şedinţa CSS

Consiliul Suprem de Securitate a discutat astăzi la Chișinău siguranța sectorului bancar – cu alte cuvinte situația Moldova Agroindbank. Șefii ei au tras recent semnalul de alarmă asupra unui presupus atac raider din partea unor noi acționari. Aceștia neagă vreo intenție ostilă, spunând că „atacul raider” este inventat pentru a le face rău. Dacă s-a mai limpezit situația în urma ședinței de astăzi prezidate de Nicolae Timofti, am întrebat-o pe corespondenta noastră la Chișinău Liliana Barbăroșie:


Daca a fost pus la adăpost sistemul bancar ar fi trebuit sa se pronunţe probabil instituţiile responsabile cu gestionarea acestui domeniu, numai ca niciuna dintre ele nu a avut comentarii pe marginea discuţiilor de astăzi iniţiate de şeful statului. În schimb, preşedintele şi speakerul au încercat să dea asigurări că, în general, deşi nereguli în sistem există, acestea nu sunt atât de grave ca să-i pericliteze activitatea:

„S-au constatat nereguli de proporţii, care pun în pericol activitatea MAIB şi a sistemului bancar în general. Totuşi, lucrurile nu sunt atât de periculoase ca să nu putem menţine în circuitul legii aceste activităţi ilegale. Am convenit ca procuratura şi CNA să lucreze şi să identifice persoanele implicate”, a declarat preşedintele Nicolae Timofti după şedinţă.

„Nu sunt motive de panica pentru cetăţenii. Asemenea situaţii au loc si in Europa. Este un fenomen, dar trebuie sa fim pregătiţi”, a spus la rândul său Igor Corman.

Reuniunea ar fi urmat să găsească o soluţie în problema Moldova Agroindbank care s-a plâns recent că ar fi ţinta unor preluări ostile de acţiuni. Anterior, plângeri similare au fost formulate şi de acţionarii altor instituţii bancare, doar una fiind blocată în baza unui proces de judecată.

Nici o măsură concretă gândită de autorităţi pentru a zădărnici numitele atacuri raider nu a fost făcută astăzi publică. Atât şeful statului, cât şi guvernatorul Băncii Naţionale au vorbit despre existenţa unor dosare penale legate de plângerea venită de la MAIB. Procurorul General, Corneliu Gurin, nu a putut însă să ne dea prea multe detalii despre aceste dosare, ba chiar a dat impresia că nu este foarte sigur de existenţa lor:

„Există o adresare a unor acţionari - două persoane fizice din Republica Moldova din câte cunosc eu – dar detalii nu am să vă ofer. Nu ştiu detalii. Ştiu doar că există această adresare, dar nu e finalizată urmărirea şi e devreme să spunem dacă există sau nu bănuiţi.”

Şedinţa are loc la o zi de la anunţul guvernatorului Băncii Naţionale că noii acţionari de la Moldova Agroindbank bănuiți că ar fi preluat ostil, adică printr-o înţelegere obscură, picătură cu picătură, o cotă totală de 30 la sută din acţiunile băncii, ar putea fi lipsiţi de dreptul de vot în adunarea acţionarilor băncii. Suspiciunile Băncii Naţionale ar fi pornit de la faptul că proaspeţii acţionari şi-ar fi fondat companiile cu câteva săptămâni înaintea tranzacţiilor şi nu ar avea nici un istoric de afaceri.

„Noi am anunţat că în derularea tranzacţiilor care au loc sunt o serie de indici care dau naştere unor suspiciuni. S-ar putea să nu avem de a face cu şapte acţionari noi, ci posibil cu un grup de persoane, care s-au înţeles din timp şi au dobândit o cotă substanţială fără permisiunea băncii. Tranzacţiile s-au efectuat sub pragul de 5%, pentru a nu trebui ca ei, aceşti "băieţi deştepţi’, să-şi dezvălui identitatea", a precizat guvernatorul BNM.

El a vorbit despre această situaţie ca despre un joc de-a mâţa şi şoarecele dintre stat, pe de o parte, şi „băieţii deştepţi”, pe de alta şi a avertizat despre probabilitatea anulării tranzacţiilor în condiţiile probării suspiciunilor.

Analiştii economici cu care am discutat cred însă că măsurile autorităţilor ar trebui să fie urgente şi hotărâte, întrucât ceea ce se întâmplă acum în sistemul bancar ar putea să se soldeze cu crearea unei scheme de tip cartel cu scopul de a influenţa ratele dobânzilor la credite şi depozite, costurile serviciilor bancare si respectiv profiturile. Economistul Gheorghe Costandachi este unul dintre cei ce întrevăd un astfel de pericol şi ne-a descris măsurile care s-ar impune în opinia sa:

„În primul rând trebuie de oprit imediat orice tranzacţie de vânzare-cumpărare de acţiuni la bănci sau companii de asigurări, inclusiv companii de micro-finanţare, indiferent dacă ele au loc pe piaţa bursieră sau în afara ei. La fel, să se elaboreze modificări la legislaţia financiar-bancară prin care să se anuleze pragul de 5 la sută pentru pachetele tranzacţionate ce cad sub controlul BNM. În aşa fel, nici o acţiune nu va mai fi efectuată în afara bursei, iar preţul se va forma la bursă, da nu în înţelegerile bilaterale. Trebuie interzise prin lege participarea off-shore-urilor sau companiilor din zonele închise pe piaţa financiară. Toţi proprietarii reali ai acţiunilor să fie obligaţi să depună declaraţii despre originea şi provenienţa banilor din care au fost procurate activele. La fel, să fie interzişi registratorii privaţi, funcţiile lor să fie preluate în totalitate de către depozitarii naţionali de valori mobiliare.”

Vorbind zilele trecute la acest subiect, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a căzut de acord că sunt necesare anumite măsuri, dar el crede că acestea ar trebui să se oprească cu scoaterea la iveală a acţionarilor reali ai instituţiilor financiar-bancare. Orice alte restricţii ar fi inventate, mai crede guvernatorul, antidotul va fi găsit imediat de către operatori.