Autorităţile Federaţiei Ruse devin sau, cel puţin, intenţionează să devină mai exigente faţă de intrarea şi aflarea pe teritoriul ţării a muncitorilor străini, în primul rând din spaţiul fostei URSS. Nu este deocamdată vorba de vize, de pildă, dar intenţia de a permite accesul doar în baza unor invitaţii sau în baza bunei cunoaşteri a limbii ruse a fost deja anunţată. Ce efecte pot avea noile reguli pentru numeroasa armată a muncitorilor moldoveni din Federaţia Rusă? Un interviu cu directorul Biroului pentru relaţii cu diaspora, Victor Lutenco.
Europa Liberă: Aşadar, intenţii, cel puţin, ale autorităţilor Federaţiei Rusă de a înăspri condiţiile de intrare în ţară a mâinii de muncă din cuprinsul CSI. Inclusiv pentru moldoveni - şi este vorba de cea mai mare diasporă moldovenească. S-ar putea ca în curând să ai nevoie de o invitaţie a cuiva interesat ca să poţi avea acces pentru muncă în Rusia. Sau să fie nevoie să demonstreze buna cunoaştere a limbii ruse. În general cum se pot răsfrânge asemenea măsuri asupra contingentului de moldoveni care se află deja la muncă în Rusia sau care abia doresc să ajungă aici pentru a face un ban?
Victor Lutenco: „În primul rând anumite modificări deja s-au introdus în legislaţia Federaţiei Ruse şi, din câte observăm noi, impactul lor asupra conaţionalilor noştri încă nu este foarte mare. Cert este faptul că Federaţia Rusă, ca oricare alt stat, îşi poate gestiona politica migraţională aşa cum consideră de cuviinţă. Şi după noi, este destul de bine că Federaţia Rusă a atras atenţia la contigentul său de migranţi, mai ales că el este destul de mare şi include şi cetăţenii noştri.”
Europa Liberă: Apropo, dle Lutenco, cât de mare este acest contingent, pentru că nu s-au pus punctele pe „i” în această privinţă după ce Federaţia Rusă a anunţat o cifră de două ori mai mare decât cea cu care se operează la Chişinău?
Victor Lutenco: „Da, nu s-au pus punctele pe „i”. În linii mari noi nu avem o cifră exactă pentru migranţii moldoveni practic pentru nici o ţară, pentru că avem două mari probleme: una este graniţa practic semitransparentă pe sectorul transnistrean şi problema că o parte din cetăţenii noştri sunt înregistraţi peste hotare cu paşapoartele româneşti.
Serviciul federal pentru migraţiune din Federaţia Rusă operează cu cifra de 526 de mii, care după noi este absolut exagerată şi aproape imposibilă. Mult mai realist am putea vorbi despre 280, maxim 300 de mii de moldoveni care se află cât de cât permanent acolo în activitate de muncă. Eu presupun că 526 de mii este cifra cu care Serviciul federal migraţional indică la numărul total de moldoveni care traversează graniţă în Federaţia Rusă pe parcursul unui an, sau ceva de felul acesta.”
Europa Liberă: Dar de ce ar avea nevoie Federaţia Rusă să prezinte o asemenea cifră, de ce ar fi impresionant sau necesar pentru ei asta?
Victor Lutenco: „Mie mi-i greu să spun de ce şi nici nu mă apuc să ghicesc, dar presupun că în condiţiile în care vrei să introduci nişte reforme mai drastice în ceea ce ţine de reglementarea lucrătorilor migranţi, atunci vrei să prezinţi lucrurile mai dramatic. Oricum, acele modificări care s-au făcut până acum nu sunt neapărat absolut negative.
Partea, poate, mai negativă este că nu s-a ţinut cont de fiecare dată de negocierile cu ţările din care vin cetăţenii, pentru că sunt sigur că s-ar găsi modalităţi mult mai prielnice şi mai comode pentru cetăţenii acestor state, pentru că până la urmă modificările trebuie să servească intereselor cetăţenilor, în cazul dat şi ai Federaţiei Ruse, şi a ţărilor din CSI.”
Europa Liberă: Da autorităţile moldovene au sau pot avea un cuvânt de spus sau eventual de negociat în privinţa condiţiilor de intrare şi şedere în Rusia a numeroşilor moldoveni care muncesc sau îşi propun să muncească acolo?
Victor Lutenco: „Există mecanisme prin care noi am putea cel puţin să ne facem cunoscută poziţia noastră şi să propunem anumite alternative. Platforme pentru asta sunt suficiente, eu cred: atât comisia interparlamentară, cât şi comisia interguvernamentală. Mai ales că noi acum suntem în negocierea Acordului migraţiei forţei de muncă cu Federaţia Rusă, care e o platformă mai specializată chiar pentru astfel de negocieri.
Dar se pare că anume modificările pe care le introduce Federaţia Rusă în legislaţia sa federală nu permite ca noi să semnăm acum acest acord. Federaţia Rusă nu poate încheia acest acord acum cu noi pentru că încearcă să-şi contureze politica migraţionistă, o politică care este acum încă în transformare.”
Europa Liberă: Aceste modificări de legislaţie, de condiţii sunt oarecum mai avantajoase pentru moldoveni, de exemplu, şi-i dezavantajează pe ceilalţi migranţi din fosta URSS într-un anume fel, măcar şi din motivul că majoritatea moldovenilor care se află acolo vorbesc suportabil rusa în comparaţie cu reprezentanţii altor republici foste sovietice?
Victor Lutenco: „Acesta este avantajul major şi mai ales că ei pot demonstra asta prin titlurile educaţionale pe care le-au primit înainte de 1 septembrie 1991. Deci, dacă au o diplomă eliberată încă pe timpul URSS, asta se califică automat ca o certificare a cunoştinţelor de limbă rusă. Federaţia Rusă vrea însă să facă examinare nu doar pe partea de limbă rusă, dar şi pe civilizaţie rusească, şi cultură.
O modificare în acest sens a trecut prima lectură şi se preconizează intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Dar infrastructura pentru asta încă în Federaţia Rusă nu este deloc gata. La 10,5 milioane de migranţi, până la începutul lui aprilie cursuri de acest gen au fost trecute doar de 7 mii de migranţi, ceea ce înseamnă 0,05 sutimi din tot contingentul. O modificare a legislaţiei trebuie să fie în paralel cu infrastructura pentru ca o astfel de modificare să poată să fie implementată.”
Europa Liberă: Se intenţionează cum e mai bine, dar iese ca întotdeauna, dle Lutenco, dacă am vorbi în spiritul umorului rusesc. Apropo, îmi amintesc că autoritățile de la Moscova au propus o metodă mai originală de adaptare a migranților la viața de metropolă - un fel de obligativitate de a merge la muzeu ca intenţie de cultivare a gastarbeiterilor. Nu ştiu dacă a supravieţuit această iniţiativă. Dle Lutenco, autorităţile ruse s-au manifestat de la 2009 încoace, cel puţin, reticent, dacă nu chiar critic - ca să nu utilizăm alt vocabular - faţă de guvernarea de la Chişinău şi populaţia „pro-vest” a R. Moldova. În ce măsură acest lucru se răsfrânge asupra situaţiei gastarbeiterilor?
Victor Lutenco: „Nu. Şi nici o schimbare legislativă la nivelul politicilor migraţionale nu am simţit să fi fost orientată în favoarea sau împotriva cetăţenilor din Republica Moldova, comparativ cu alte state din CSI. Ca orientare generală, normal că o să fie favorizaţi acei migranţi din state care au o politică mult mai loială în raport cu Federaţia Rusă. De exemplu, nu trebuie să demonstrezi cunoştinţe de limbă rusă, dacă vii dintr-o ţară în care limba rusă este limbă de stat.
Altfel vorbind, toate modificările, inclusiv cele în proces de operare la moment, nu indica la vreo atitudine specială faţă de Republica Moldova, negativă sau pozitivă. Mai mult decât atât, eu aş vrea să spun că anumite modificări care sunt făcute acum în genere pot fi tratate ca destul de pozitive, de exemplu obligativitatea care va fi pe viitor în ceea ce ţine de deţinerea poliţei medicale. Noi sperăm că va duce la o creştere a nivelului de sănătate a migranţilor, care, tradiţional, este o problemă destul de mare.”
Europa Liberă: Dar care sunt cele pe care le-aţi aprecia dvs. ca negative?
Victor Lutenco: „Mi se pare că cunoştinţele de civilizaţie, cultură este o exagerare. Mai ales că majoritatea statelor care au încercat asta nu au reuşit să o facă asta pe parcursul istoriei migraţioniste. Nu înveţi o civilizaţie a unui stat dintr-un curs.”
Europa Liberă: Da nevoia pentru o invitaţie a cuiva – asta cum ar putea afecta situaţia moldovenilor şi plecările lor într-acolo?
Victor Lutenco: „Nu este vorba exact despre necesitatea într-o invitaţie, dar este vorba despre o responsabilitate mai mare a părţii care invită, inclusiv o responsabilitate privind respectarea legislaţiei. Deci, e vorba despre nişte amenzi care vin pe persoana responsabilă din organizaţia care invită şi pentru organizaţie în general. Amenzi de la o mie de euro pentru persoane şi de la zece mii de euro în sus pentru organizaţiile care invită la muncă.
Deci, acum vorbim despre un asemenea val de modificări. Dar invitaţia cred că ar implica foarte mult angajarea cetăţenilor noştri acolo la muncă, mai ales că vorbim despre sectoare cu nevoie pentru forţă de muncă nu neapărat foarte înalt calificate. Federaţia Rusă insistă prin modificările la legislaţia migraţionistă pe limitarea sau îngustarea imigrării pe partea de muncă necalificată, dând de înţeles că pentru muncă necalificată ar avea suficientă forţă de muncă şi pe interior. Ceea ce nu se confirmă de fapt, fiindcă migraţia are loc la intersecţia cererii şi ofertei şi atâta timp cât există cerere pe piaţa Federaţiei Ruse şi mai ales în oraşele mari cum este Moscova, atâta timp şi există fluxul migraţionist încolo. Doar el nu se produce aşa, pur şi simplu.”
Europa Liberă: Când e vorba de migranţii moldoveni din Rusia, cât de acută este sau cum a fost rezolvată problema pensiilor şi asistenţei medicale?
Victor Lutenco: „Cu Federaţia Rusă problema pensiilor nici nu prea a existat, fiindcă noi cu Federaţia Rusă avem un acord încă din anii 90 pe principiul geografic: deci în funcţie de unde îşi stabileşte dreptul la pensie, în ţara aceea persoana o şi primeşte, în conformitate cu legislaţia ţării date, fie Republica Moldova, fie Federaţia Rusă. Deci, noi dreptul la pensie îl avem reglementat într-un fel. Atâta doar că probabil ar trebui să trecem la un alt principiu de reglementare, la cel proporţional, pe care îl avem acum cu unele state din UE. Şi astfel de discuţii noi deja le-am început.
Pe partea de asigurare medicale, însă, trebuie să respectăm prevederile statului în care ne aflăm. În R. Moldova avem sistemul obligatoriu de asistenţă medicală, iar în Federaţia Rusă cel mai probabil vom avea asigurări voluntare şi acum se lucrează inclusiv la câteva produse de asigurare medicală voluntară pentru migranţii moldoveni în particular. Deci, axate anume pe necesităţile lor.”
