Se pare că avem nevoie de „martiri” şi iată că îi şi găsim cu mare uşurinţă. După fostul premier Adrian Năstase care, condamnat la închisoare, a fost asemuit cu Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu, ucişi de comunişti în anii ’50, a venit rândul lui Gigi Becali să joace rolul victimei unei tenebroase conspiraţii condusă din umbră de, evident, preşedintele Traian Băsescu.
Becali, personaj până la un punct pitoresc dar care a ajuns să fie o prezenţă toxică în viaţa publică, este acum căinat de oameni simpli dar şi de politicieni, în frunte cu premierul Victor Ponta şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea.
Aproape că nici nu mai contează că finanţatorul clubului Steaua a comis fapte care încălcau legile. El e perceput ca un bărbat dintr-o bucată, simpatic, omenos, bun creştin, respectuos faţă de valorile tradiţionale, vertical în atitudini şi constant în prietenii.
În spatele acestei imagini idilice se află de fapt un afacerist gata oricând să înşele statul şi să se preteze la fel de fel de escrocherii. Iar discursul său din emisiunile TV este de o vulgaritate care, probabil îi încântă pe semidocţi şi pe mahalagii.
Printr-o coincidenţă, păţaniile lui Becali vin la două decenii după afacerea Bernard Tapie, faimos om de afaceri, personaj politic promovat de socialiştii francezi şi patron, atunci, al clubului de fotbal Olympique Marseille, care tocmai câştigase Cupa Campionilor.
Toată povestea s-a terminat prost, Tapie a încercat – deşi nu era nevoie – să mituiască o echipă adversă iar Olympique Marseille a fost retrogradată în liga secundă.
Dar afacerile lui Tapie aveau altă anvergură, consecinţele lor juridice se prelungesc până astăzi, atingând cele mai înalte sfere şi personalităţi, inclusiv pe dna Christine Lagarde, directoarea Fondului Monetar Internaţional. Prin comparaţie, Gigi Becali al nostru este un modest găinar.
Tot victime se pretind cei din trustul Intact al lui Dan Voiculescu, în urma arestării preventive, sub acuzaţia de şantaj, a directorului postului Antena 1, Sorin Alexandrescu.
Că Antenele, cu deosebire Antena 3, sunt un cancer al vieţii politice româneşti ştim foarte bine. La fel, că şantajul a fost o armă privilegiată, folosită de altminteri pe faţă, fără scrupule.
Strînse cu uşa, posturile lui Voiculescu au dezlănţuit o campanie furibundă, cu o strategie previzibilă, adică victimizându-se şi aruncând calomnii în dreapta şi în stânga.
Să sperăm că această nouă operaţiune propagandistică nu-şi va atinge scopul şi că întreg eşafodajul de minciuni va fi demontat. Ar fi o ocazie excelentă de asanare a climatului public.
