Linkuri accesibilitate

Antreprenoriatul social nu are încă o definiţie exactă în republica Moldova


O inițiativă de reglementare a activităților economice de la ONG-uri.




Câteva ONG-uri moldovene încearcă să promoveze o lege care ar reglementa activitatea economicã a organizațiilor non-profit, definită drept „antreprenoriat social”. Potrivit acestui concept, organizațiile neguvernamentale au voie să obțină profituri materiale dacă scopul urmărit este nu să le pună în buzunar, ci să le reinvestească în activitãțile pe care le desfășoară. Despre implicațiile unei asemenea legi relatează Tamara Grejdeanu.

Cunoscut în comunitatea europeană ca economie socială, antreprenoriatul social nu are încă o definiţie exactă şi nici nu se regăseşte în vreun act legislativ din republica Moldova. Abordarea la care au ajuns mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale este că antreprenoriatul social trebuie să aibă la bază activităţi economice ale căror profit să fie folosit în scopuri sociale iar angajaţii să facă parte din categoriile cu nevoi speciale.

Marin Dolinţă, coordonator de proiect în cadrul asociaţiei Motivaţie, care a iniţiat o dezbatere publică pe acest subiect, susţine că ONG-urile din Republica Moldova ar trebui să convină asupra unui mecanism ce ar permite dezvoltarea acestei activităţi sociale:

„Scopul nostru este de a propune recomandări pentru a face ajustări la legislaţie, ca să definitivăm până la urmă acest concept și să ne fie mai uşor să activăm în domeniu. În foarte multe ţări din Europa această idee este binevenită şi funcționează cu foarte mare succes. Fondatorul obţine profitul şi vine în întâmpinarea problemelor sociale.”

Dar și fără a fi identificate ca antreprenoriat social, în Republica Moldova au fost puse în practică deja cîteva proiecte orientate pe această filieră.

La Ungheni, de exemplu, o organizaţie neguvernamentală a deschis un atelier unde sunt confecţionate jucării din lemn pentru grădiniţe, iar angajaţii sunt persoane cu nevoi speciale.

Nicolae Creţu, expert în dezvoltarea antreprenoriatului spune că în acest caz profitul poate fi unul minim dar sunt create locuri de muncă. El opinează că indiferent de tipul antreprenoriatului, clasic sau social, riscul trebuie să fie asumat:

„Trebuie să ai foarte multă insistenţă pentru că în momentul în care ai identificat o anumită idee de antreprenoriat, cel puţin trei ani de zile trebuie să depui efort, timp, voinţă, pentru a realiza acea idee. Şi după trei ani de zile dacă vezi că nu funcţionează bine şi ea nu răspunde nevoilor sociale să ai curaj să renunţi la ea şi să încerci o altă idee.”

Primii care au susţinut această formă de antreprenoriat au fost finanţatorii externi. Aceştia vor să ajute ONG-urile să pună pe roate afaceri pentru a nu depinde de proiectele de scurtă durată şi pentru a-i putea susţine în continuare pe cei care beneficiază de ele.

Aliona Ţurcan, expert în dezvoltarea ONG-urilor, spune că este nevoie de o reglementarea legislativă a conceptului de antreprenoriat social, pentru a stimula dezvoltarea acestui domeniu:

„Afacerile organizate de către ONG-uri sunt privite de către organele de control şi de către organele statului în general ca şi SRL-uri clasice care au ca scop obţinerea de venit pentru membri. În aceste condiţii, afacerile iniţiate de către ONG-uri sau afacerile care se pretind a fi sociale nu au nici o facilitate din partea statului în ceea ce înseamnă impozite, taxe, devamare şi restul. Ele sunt puse în condiţiile a tuturor agenţilor economici care funcţionează în Republica Moldova.

Reprezenţanţii ONG-urilor care s-au reunit la o masă rotundă au ajuns la concluzia că pentru a crea bunuri şi servicii sociale, organizaţiile nun-profit pot miza iniţial pe sprijinul finanţatorilor, al autorităţilor locale sau al membrilor organizaţiei. În acelaşi timp ONG-iştii cer suportul autorităţilor centrale pentru a definitiva conceptul de antreprenoriat social şi a-l consfinţi în legislaţie.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG