Linkuri accesibilitate

Amnesty International: „vom interveni la nevoie să ne ajutăm partenerii şi prietenii din Federaţia Rusă.”


Gheorghe Zugravu: „am înţeles că de fapt ar fi vorba de un joc de pisica-şoarecele între organizaţiile societăţii civile şi statul rus.”


În Rusia, nu numai criticii regimului sunt ţinta unei ofensive de intimidare. Şicanate sunt şi organizaţiile neguvernamentale, finanţate parţial sau total din străinătate. Potrivit unei legi adoptate anul trecut, acestea trebuie să se declare „agenţi străini”, cu toate consecinţele pentru activitatea lor în Rusia şi pierderea de încredere în rândul populaţiei. Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu Gheorghe Zugravu, coordonator de campanii la Amnesty International Moldova:

Gheorghe Zugravu: „Când statul prin intermediul unor adoptări şi modificări legale încearcă să pună presiune asupra ONG-urilor şi în special asupra celora care activează în domeniul apărării drepturilor omului sau instruirii politice este vorba de o situaţie când organizaţiile sunt supuse unor controale din partea organelor statului cum ar fi Procuratura, fiscalitatea şi organele securităţii de stat prin care statul încearcă să obţină anumite informaţii sau să controleze activitatea organizaţiilor. În primul rând, să afle sursele lor de venit fără să vadă cum ele activează.

Amnesty International priveşte aceste acţiuni ca o presiune asupra organizaţiilor societăţii civile din Federaţia Rusă. Nu putem să avem decât o părere negativă faţă de aceste presiuni. Amnesty de nenumărate ori a ieşit cu declaraţii că, de fapt, aceste persecutări trebuie să înceteze. Iar persoanele care se fac vinovate de aceste persecutări să fie trase la răspundere.”

Europa Liberă: Care este riscul? Ce se pune la bătaie?

Gheorghe Zugravu: „Practic, riscul cel mare ar fi însăşi activitatea organizaţiilor societăţii civile din Federaţia Rusă. Inclusiv a organizaţiilor internaţionale care reprezentau un curent de aer liber în cadrul societăţii civile din Federaţia Rusă datorită faptului că sunt organizaţii independente, au capacitatea şi resursele de a fi un observator independent şi imparţial la ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Această noţiune de „agent străin” vi se cere şi organizaţiilor dvs. să se autointituleze astfel?

Gheorghe Zugravu: „Conform ultimelor modificări legale din Federaţia Rusă organizaţiile societăţii civile care primesc finanţare din exterior au fost rugate să se auto-înregistreze ca „agenţi străini”. Amnesty International din Federaţia Rusă activează conform normelor legale şi practic nu ar exista vreun argument pentru ca să ne înregistrăm ca „agent străin”, ținând cont şi de faptul că acest termen are o conotaţie negativă în limba rusă.”

Europa Liberă: Cum trebuie să acţioneze societatea civilă din Republica Moldova sau din alte ţări ca să poată oarecum exercita anumite presiuni ca aceste lucruri fie să înceteze, fie să nu existe?

Gheorghe Zugravu: „Ar fi două căi prin care am putea acţiona. Una ar fi o metodă internă de acţionare pe care o întreprind organizaţiile societăţii civile din Federaţia Rusă. Ele permanent informează şi aduc în vizorul opiniei publice tot ceea ce se întâmplă şi absurditatea a celor ce se întâmplă.

Gheorghe Zugravu
Gheorghe Zugravu
A doua cale ar fi ca alte organizaţii din alte ţări care ar pune presiune prin faptul că ar vorbi despre aceasta sau ar scrie scrisori sau ar comunica oamenilor din ţările date despre ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă. Noi tot putem să exercităm o presiune.

Vă aduc şi un exemplu, chiar în dimineaţa de 25 martie când procurorii şi agenţii fiscali erau în oficiul Amnesty International din Federaţia Rusă mi-am sunat colega care era pe loc şi, de fapt, ea chiar făcea copiile. Atunci când se prezintă aceste controale inopinate practic organizaţia este rugată să facă copii la toate actele pe care le are în oficiu. Practic ar fi vorba despre o cursă contra timpului a xeroxului. Acest gen de glume se făceau acolo pentru că era vorba de vreo 1500 de copii la toate actele. Este absurd acest lucru pentru că de fapt organele statului deja deţin aceste copii.

Am întrebat-o pe colega ce putem noi să facem. Ea ne-a zis să ne liniştim că probabil ar fi vorba de nişte acţiuni de formă, dar în cazul în care va fi nevoie vor apela la societatea civilă. Eu am înţeles că de fapt ar fi vorba de un joc de pisica-şoarecele între organizaţiile societăţii civile şi statul rus. De fapt, noi ar trebui să ştim ce se întâmplă şi în momentul când se cere noi trebuie să acţionăm fie prin acţiuni publice, sau lecţii, seminare. În acest fel noi putem să amintim încă o dată autorităţilor ruse că de fapt noi suntem cu ochii pe ei şi că statul rus are obligaţia de a asigura funcţionarea pe teritoriul său a organizaţiilor societăţii civile. Şi nu în ultimul rând de a nu pune piedici apărătorilor drepturilor omului de aşi îndeplini activitatea.”

Europa Liberă: Dar facem noi acest lucru? Când zic noi mă refer la organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova, poate mai larg, la bloggeri şi la toţi care în prezent pot exercita anumite presiuni.

Gheorghe Zugravu: „Nu pot să vorbesc din numele tuturor. O să vorbesc din numele organizaţiei din care fac parte şi a organizaţiilor cu care lucrăm. Noi încercăm să vorbim, să prezentăm publicului informaţii despre ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă. Trebuie să ţinem cont de faptul că Republica Moldova totuşi este foarte aproape de Federaţia Rusă, avem acces, cunoaştem limba. De obicei, oamenii obţin informaţia din timp, adică nu este necesar să treacă printr-un filtru cum ar fi în ţările străine. Dat fiind faptul că Amnesty lucrează foarte mult pe problemele legate de drepturile omului în Federaţia Rusă, organizaţiile Amnesty din alte state practic sunt un fel de canal prin care populaţia din aceste ţări primeşte informaţii, pentru că în Federaţia Rusă este o situaţie destul de complicată în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum noi în Republica Moldova încercăm cumva să informăm şi să prezentăm toate problemele prin prisma drepturilor omului.”

Europa Liberă: Cunosc că aveţi o experienţă în organizarea unor campanii. V-aş ruga să ne povestiţi cum se face asta. Când o campanie poate bate la uşa cuiva? De ce este nevoie?

Gheorghe Zugravu:
„O campanie este o serie de activităţi care se desfăşoară într-o perioadă anumită de timp şi au un scop bine definit. La rândul ei campania poate fi divizată în campanii mult mai mici. Cum ar fi, de exemplu, în Federaţia Rusă, Amnesty acum lucrează în ceea ce priveşte apărătorii drepturilor omului din Caucazul de Nord. În primul rând este vorba de avocaţi, dat fiind faptul că ei sunt persoanele care se află în cel mai mare pericol. Când ei încearcă să atragă atenţia asupra fenomenului torturii sau relelor tratamente la care sunt supuse persoanele aflate în custodia organelor de securitate deseori se întâmplă că ei cad victime ale unor accidente sau nişte persoane suspecte încearcă să-i asasineze.

Recent Amnesty International Moldova am încercat să acţionăm în cazul unui avocat din Republica Cabardino-Balkaria care, deja de câteva ori, a fost ameninţat şi cu moartea de către procurori şi poliţişti. Iar anul trecut el a fost supus unui accident în care mai că nu şi-a pierdut viaţa. Am încercat să intervenim. Am colectat semnături sun o petiţie, sub o scrisoare adresată procurorului general. Am trimis-o procurorului general din Federaţia Rusă şi procurorului din Republica Cabardino-Balkaria. I-am sunat să-i întrebăm dacă au primit scrisorile noastre şi pe când să aşteptăm un răspuns. Deseori asta poate să ajute.

De foarte multe ori, unul din argumentele care fac ca organele statului să oprească o acţiune care o întreprind asupra unui avocat ar fi că ei simt că ar fi o presiune externă. Ei îşi dau seama că foarte mulţi oameni ştiu despre acest caz şi dacă se întâmplă ceva cazul ajunge a fi unul de rezonanţă.”

Europa Liberă: În cazul acestor controale la ONG-urile e nevoie de o campanie mare, de o campanie mică, poate deja a fost iniţiată? La ce etapă suntem?

Gheorghe Zugravu: „Acum nu pot să spun că s-a iniţiat o campanie. Pentru că scopul acestor controale nu este încă unul clar. Nu este limpede ce vor să obţină autorităţile statului. Acum suntem în faza de monitorizare şi aşteptăm să vedem ce va urma după aceste controale inopinate. În cazul în care va fi nevoie să intervenim, Amnesty International va interveni prin intermediul unor campanii sau altor acţiuni prin care vom încerca cumva să remediem situaţia şi să ne ajutăm partenerii şi prietenii noştri din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Ei cum se simt, îngrijoraţi, înspăimântaţi?

Gheorghe Zugravu: „Nu aş putea spune că sunt foarte speriaţi. Ei înţeleg că e un pic absurd ceea ce se întâmplă şi încearcă să trateze asta cu calm şi cu umor. Dacă statul rus le cere să facă copii la toate actele pe care le au în oficiu, ei fac copii. Nu ştiu ce o să găsească din copia unor acte. Dar în acelaşi timp ei ştiu că de fapt asta poate fi doar începutul la ceva mai mare. Deci, ei sunt un pic alarmaţi.”

Europa Liberă: Cu ce credeţi că se va încheia asta?

Gheorghe Zugravu: „Eu sper că totul se va încheia cu bine. Cred că autorităţile ruse îşi vor da seama de fapt că nu ar trebui să procedeze în acest fel şi cumva să oprească toată această campanie de persecutare şi de intimidare a organizaţiilor societăţii civile. Sper că aşa va fi. În cazul în care nu se va întâmpla aşa ei probabil vor simţi mai aproape presiunea Amnesty International în ceea ce priveşte campania lor împotriva organizaţiilor societăţii civile.”

Europa Liberă: Din perspectiva organizaţiei dvs. nu aveţi câteodată impresia că deşi suntem în Moldova, nu atât de departe de Federaţia Rusă şi trăim într-o lume a globalizării, parcă ne izolăm de problemele celor din Federaţia Rusă?

Gheorghe Zugravu: „Nu aş putea spune că ne izolăm. Totuşi noi trăim într-o altă ţară, avem alte legi care sunt aşa cum sunt şi desigur am vrea să fie mai bune şi statul să facă mai multe pentru apărarea şi respectarea drepturilor omului. Noi acţionăm în ceea ce ţine de problemele din Federaţia Rusă pentru că asta este poziţia Amnesty International că de fapt ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă este un exemplu rău. Şi al doilea motiv ar fi că acesta ar fi un exemplu negativ pe care Federaţia Rusă l-ar putea da altor state.”

Europa Liberă: Deci precedentul ar fi periculos?

Gheorghe Zugravu: „Exact. Totuşi Federaţia Rusă este un stat mare şi ei sunt un canal de informare pentru alte ţări. Şi dacă se reuşeşte ca drepturile omului să fie respectate în Federaţia Rusă, ele vor fi respectate în mai multe ţări, inclusiv şi în Republica Moldova.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG