Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit în jos prognoza pentru creşterea economică mondială, anul acesta şi anul viitor, pentru a reflecta efectul reducerilor bugetare drastice din Statele Unite şi prelungirea crizei datoriilor din zona euro. Cât priveşte zona Comunităţii Statelor Independente, FMI prevede o relansare uşoară a economiei, în comparaţie cu 2012. Cel mai repede s-ar putea reface ţările din Caucaz şi Asia Centrală. Cele din zona europeană vor continua să-şi bazeze creşterea economică pe remitenţele din Rusia şi relansarea serviciilor. Şi cum stă economia Moldovei ? Mai multe de la Liliana Barbăroşie:
Potrivit analiştilor economici, economia moldovenească ar putea creşte în acest an chiar peste pragurile prognozate: 4 la sută estimate de FMI, 3 la sută – ale BM şi 3,5 la sută – ale Ministerului Economiei.
Va avea însă vreun impact această creştere?
Valeriu Prohniţchi, directorul centrului analitic Expert Grup, se arată sceptic şi spune că vor arăta mai bine doar cifrele, în comparaţie cu cele de anul trecut trase în jos de agricultură:
Pentru Roman Chircă, directorului Institutului Economiei de Piaţă, care la fel crede că creşterea prognozată va fi mai mult statistică, şi evoluţiile foarte pozitive ale exporturilor din primele luni ale acestui an nu au de ce să inspire prea mult optimism:
„Avem o creştere record la exporturi, de 18 la sută, dar această creştere este statistică. Originea ei nu e prielnică unei dezvoltări durabile. Pentru că a crescut exportul de piei, copite, carne - ceea ce a rămas după sacrificarea animalelor şi distrugerea sectorului zootehnic. Sunt rezultate bune de moment, dar excluderea zootehniei din circuitul agricol va avea urmări nefaste. În plus, s-a produs o mutare cu o lună a exporturilor de produse agroalimentare: vinuri, conserve. Statistic, efectul e de creştere, însă doar atât.”
Când se ştie că economia moldovenească este în foarte mare măsură dependentă de importuri şi remitenţe, orice creştere va fi imediat înghiţită de inflaţie, mai apreciază analistul:
„Chiar şi în condiţiile recesiunii de anul trecut, pentru bugetari au existat anumite avantaje. Ei au avut o anumită creştere salarială, combinată cu p rată a inflaţiei mai mică şi o valoare mai mare a leului la schimb. Dar o creştere economică mai mare, este la noi, în virtutea acestui specific al economiei, imediat acoperită şi de o inflaţie mai mare.”
Dar de ce fel de creşteri ar fi nevoie, i-am întrebat, pe rând, pe cei doi experţi. Valeriu Prohniţchi:
„În viitorul apropiat creşterea va fi determinată absolut sigur de consumul, care la rândul său e alimentat de remitenţe. Pe termen lung, însă, trebuie să apară alte motoare de creştere economică, cum ar fi exportul de produse alimentare, cel de servicii, cum ar fi programele de calculator. Premise pentru apariţia acestora sigur că există: potenţialul natural este cea mai mare: agricultura moldovenească poate să producă o cantitate de 5-6 ori mai mare decât cea din prezent; iar sectorul informaţional déjà e foarte important – cu doar vreo 40 de mii de angajaţi, acest sector exportă deja în jur de 35 milioane de dolari pe an - o sumă importantă pentru o ramură atât de mică.”
Remitenţele - în jur de 1,6-1,7 milioane anual, jumătate din vest, iar alta din est – continuă să fie considerate de experţi drept una din principalele surse de creştere economică. Cât de afectată ar putea fi Moldova în cazul unor involuţii a preţurilor la petrol care să tragă în jos economia Rusiei? Iată prognoza în acest sens a lui Valeriu Prohniţchi:
„Refacerea sau creşterea mai puternică în Federaţia Rusă este importantă pentru că aceasta este cea mai mare piaţă de desfacere. Este prima destinaţie la nivel de ţări pentru exporturile moldoveneşti. Emigranţii însă vor avea mai puţin de suferit din cauza situaţiei mai nefericite prin care trece economia rusească. Ei sunt în sectorul informal al construcţiilor, proiecte mari, cum e Soci, care nu se vor opri din cauza situaţiei economice.”
În ultimele săptămâni trei prognoze la nivel internaţional au anticipat o creştere în 2013 a economiei moldoveneşti variind între 3 şi 4 la sută. Analiştii înclină să creadă că această creştere va veni din agricultură, dar şi din îmbunătăţirea condiţiilor externe. Banca Mondială, însă, a avertizat că şi această creştere în aparenţă pusă la adăpost ar pute fi lesne fi compromisă de instabilitatea politică de la Chişinău.
