Fără probleme la prompter și cu un prieten azer impresionat de drumurile atît de proaste şi de oamenii încruntaţi...

Dorina Gherganov s-a nascut pe 29 martie 1983, în satul Puhoi, raionul Ialoveni. A absolvit Facultatea de Inginerie Economica si Business, Universitatea Tehnica a Moldovei. A lucrat doi ani in calitate de manager Resurse Umane la FCP „Asconi” SRL (companie vitivinicola). In 2010 a absolvit Scoala de Studii Avansate in Jurnalism. A facut practica la PROTV Chisinau, unde a fost angajata in calitate de reporter. La Moldova 1 a venit in 2011, in urma unui concurs pentru functia de redactor prezentator a MESAGER-ului de weekend. Actualmente este redactor-prezentator si reporter al principalului buletin informativ MESAGER de luni pana vineri. Casatorita, doua fiice, Vanessa de 11 ani, Asea de 4 ani.

LUNI

„Când soarele răsare/
Mă trezesc cu tine-n gând...”
Aşa sună în fiecare dimineaţă „alarma” deşteptătorului la ora 6:40. Nu ştiu cu ce am supărat noi soarele de-i aşa de zgărcit primăvara asta. Mă uit pe geam – afară e gri, umed şi frig.

După ritualul meu matinal – rugăciunea şi câteva exerciţii Tzi-Gun, merg la bucătărie să pregătesc dejunul: terci de griş, tartine, duceaţă. Soţul bea cafea, Vanessa ceai cu lapte, eu cafea cu lapte, Asea lapte şi apă. Laptele este un produs nelipsit în meniul nostru. Zilnic consumăm două-trei pachete. De asta nu pot ţine eu post – produsele lactate sunt sunt alimentele de bază pe care le consum.

Aşa e în fiecare dimineaţă – până Asea mănâncă, eu îi împletesc cosiţile. Vanessa se descurcă singură. Amândouă au părul lung. Înainte să iasă din casă mă pupă pe rând. Asea mai adaugă „eu mă joc cu tine” – un fel de „te iubesc” al ei. Soţul le duce la şcoală şi grădiniţă.

Până adun lucrurile rămase după ei, îmi verific poşta, mă uit pe agenţii, paralel „aud” buletinele de ştiri la TV. Mă apuc de gătit cina – friptură de raţă şi pireu de cartofi. La prânz Vanessa îşi va face un ceai şi va mânca plăcinte. Ieri am făcut un lighean întreg, cu brânză şi cu varză.

La TV a fost o zi de muncă obişnuită – Jurnaul orei 13:00, apoi traduceri din rusă, redactatul INTRO-urilor, sonorizari, SUMAR-ul. TEASE-urile.

Nu l-am văzut prin redacţie pe Vitalie, şeful Departamentului. Colegii mi-au spus că e bolnav. Eu mă simt mai sigură în emisie atunci când este el. Fiind colegi de MESAGER, cunoaşte problemele din studiou şi are grijă să fie cât mai puţine.

S-au împlinit 10 ani de când a murit marele Nicolae Sulac. Cântecele lui îmi amitesc de copilărie, de concertele transmise de TVM pe atunci.

După ce s-au dus la culcare fetele, m-am aşezat la calculator să scriu. Am găsit pe YouTube melodiile lui Nicolae Sulac şi, fără să vreau, am început să plâng. Detest momentele când devin sensibilă, dar cântecul despre tata care „va veni” mi-a amintit de vremea când era tata în viaţă.

MARŢI

Vanessa s-a învârtit un sfert de oră prin casă, dar aşa şi n-a dat de jachetuţa pe care, chipurile şi-o pregătise de cu seară. Mai degrabă a fost un motiv să îmbrace iarăşi bolero-ul meu negru. Asea s-a afundat într-un joc pe telefonul meu aşa că a cam întins micul dejun. Eu am profitat de timp ca s-o împletesc „spicuşor”. Îmi vine s-o mănânc cu tot cu cosiţe! Şi totuşi a ieşit din casă spunându-mi că e supărată pe mine pentru că i-am luat telefonul. A dus-o soţul în braţe până la maşină. Mă uit la termometru: +2 grade! În miezul primăverii!

În timp ce m-am machiat, au fiert macaroanele colorate în care am adăugat un boţ de unt. Ca orice alt produs făinos, pastele se mănâncă foarte bine în familia noastră, iar eu am grijă să alternez forma lor şi, desigur reţeta.

Am trecut pe la bancă să achit serviciile comunale. Iar când am ajuns la TV soarele a prins curaj.

Jurnalul Amiezii a trecut cu bine, slavă Domnului, prompterul mi-a căzut doar o dată şi nedureros. Mai stresant a fost la MESAGER. Cu 7 minute înainte de ediţie am fugit la montaj să sonorizez un text care apăruse în ultimul moment. Am reuşit doar să-mi pun casca şi microfonul şi am intrat în emisie, fără INTRO-urile printate măcar. Cred că gâfâiam încă, pentru că alergasem pe scări – redacţia se află la etajul 3, iar studioul MESAGER-ului la 2. Am ieşit tare supărată, dar până am ajuns acasă deja râdeam de nişte afirmaţii făcute azi de politicieni.

După cină am ajutat-o pe Vanessa să facă o compunere despre „pământul - bogăţia Moldovei”. I-am sugerat să scrie despre ce ar trebui să facă cetăţenii şi autorităţile pentru protejarea solului. La care ea mi-a replicat „Mama, eu aici nu scriu o BETĂ, e doar o compunere!” ☺

Paralel mă uitam la draga mea profesoară de la SSAJ, Liliana Viţu, invitată la „Politica”. Şi tot paralel am copt o prăjitură cu mere, iar în pauza de publicitate am tocat nişte carne - tare m-a rugat Vanessa să-i fac pârjoale mâine.

Parcă totu-i pregătit, e ora 1:50, la MUZTV e o melodie care îmi place şi cum sună, şi cum se numeşte – „Paradise”. Eu abia aştept să pun capul pe pernă.

MIERCURI

De o lună de zile sunt tot mai convinsă de faptul că nimic nu-ţi face ziua mai frumoasă decât dimineaţa însorită. Degeaba îmi aminteşte deşteptătorul de soarele care răsare, dacă pe geam vezi alt tablou. Ei bine „după atâta frig şi ceaţă” azi e frumos afară, deci sunt absolut sigură că mă aşteaptă o zi reuşită.

Asea n-a ripostat atunci când i-am îmbrăcat blugi, ca o adevărată lady îi place să poarte fustiţe. Însă în grădiniţă e destul de răcoare şi sunt nevoită să-i îmbrac pantaloni.

O veste bună am primit în timp ce ieşeam din casă. Un prieten din Azerbaijan m-a sunat şi mi-a spus că e aici, în Chişinău, participă la un concurs muzical de tinere talente, care are loc la noi! Ne-am cunoscut în ianuarie anul trecut atunci când echipa noastră a fost la Baku să filmăm ştiri despre cum se pregăteşte Ţara Focului de Eurovision. Omar a avut grijă să nu ne lipsească nimic. Desigur, i-am spus că ne vedem.

Când am ajuns în redacţie, Elena Pârgaru mi-a arătat pe portalul Unimedia o ştire din MESAGER, în care Moldova 1 respinge acuzaţiile lui Vladimir Voronin de manipulare publică, întitulând-o „Moldova 1 îl potoleşte pe Voronin”. Un titlu foarte bun.

Jurnalul Amiezii a fost cu multe ştiri sociale, montate. De obicei am de citit multe OFF-uri. După ştiri, d-na Milica mi-a zis că arăt obosită şi că ar fi bine să ies în oraş să-mi revin. Şi eu care tocmai vroiam s-o rog să mă lase să-mi vad prietenul azer.

Am depănat amintiri de la Eurovision, am vorbit despre religie, corupţie, muzică, despre Transnistria sau Karabach. Deşi abia a împlinit 20 de ani e un tânăr înţelept. N-a reuşit să vadă multe în Chişinău, dar spune că l-au impresionat drumurile ATÂT de proaste şi oamenii încruntaţi...

La ora 17:00 preşedintele l-a numit pe Filat oficial candidatul la funcţia de premier. Există oare cineva care a aşteptat să audă alt nume? Nu cred. La sigur Vasilică va da LIVE la MESAGER. Când m-am urcat în maşină soţul şi-a dat seama că am avut o ediţie bună, se citea pe faţa mea.

La cină am mâncat pârjoale cu mămăligă, brânză şi smântână. Mâine însă îi fac să postească – am pus la fiert fasole. Iar noi, fetele, ne-am închis în cameră să recităm poezii, să dansăm, să ne zbânţuim, în timp ce tata avea Liga Campionilor.

Cu greu le-am pus să doarmă. Şi mai greu fiebe fasolea, deşi boabele sunt mărunte.

Tare sper ca şi mâine să fie soare!

JOI

M-am pornit mai devreme la lucru pentru că am avut de trecut prin piaţă. Mi s-a terminat rezerva de fructe uscate, iar cele care se găsesc la pachet în supermarketuri au gust de săpun. Şi ca să nu-mi las starea de spirit pradă vremii mohorâte, mi-am pus căşti cu muzica preferată.

Făcând abstracţie de anumite nuanţe, pieţele de sector nu sunt un lucru rău, găseşti în ele tot ce vrei. N-am putut trece rece pe lângă o tarabă cu rechizite şcolare. Asei i-am cumpărat câteva cărţi de colorat, ca să-şi mai aducă aminte cum se ţine creionul în mână, pentru că mausul îl mânuieşte foarte bine, dar şi două cărţi de poezii pe care, cel mai probabil, i le va citi Vanessa. Ei i-am luat un penal mai de domnişoare.

Mi-am făcut plinul cu fructe uscate, alune şi nuci, aşa că am ce să ciugulesc la lucru.

După ce am citit primul INTRO din jurnal, cameramanul îmi spune că par istovită la ecran. Îi spun că am dormit puţin. La următoarea ştire colegele din regie îmi spun în căşti că arăt tare fresh. Încă odată mă conving că oamenii au viziuni diferite şi n-ai cum să placi la toată lumea.

După Jurnal am tradus ştiri ale colegilor reporteri de limbă rusă, am redactat INTRO-urile, am făcut Sumarul Mesager-ului şi TEASE-urile.

MESAGER-ul a fost bun, cu ştiri interesante şi fără probleme la prompter. Cred că am meritat să ies cu colegele pe o oră-două la un ceai. Mai ales că săptămâna asta nu voi avea zile de odihnă, deoarece prezentatoarea de weekend este în concediu de boală.

Era trecut de 10 când am ajuns acasă, dar fetele nu dormeau. Asea mi-a spus că m-a aşteptat „să mă iubească”, adică să mă îmbrăţişeze. Le-a plăcut ceea ce le-am cumpărat şi au plecat mulţumite la culcare. Eu mai am treabă.

VINERI

Politicienii nu ne lasă să ne plictisim nici de draga dimineaţă. Mihai Ghimpu a declarat presei că are „trădători” în partid, care vor vota pentru Guvernul Filat 3. Mă gândesc la omul simplu, de la ţară, la mămuca mea de exemplu – nu-şi vede capul de griji acum, în toiul primăverii. Paştele se apropie şi adună ban cu ban din pensie ca să aibă ce sfinţi în noaptea Învierii şi ce să pună pe masă atunci când vor veni nepoţii. Şi pomenele pentru Blajini sunt scumpe şi trebuie să înceapă să le cumpere de pe acum, ca să mai economisească. Neînţelegerile din Alianţă, numirea Procurorului General sau ieşirile din partide sunt treburi care o interesează cel mai puţin. Politicienii sunt nişte extratereştri pentru majoritatea populaţiei Moldovei.

Am apăsat butonul „mute” şi am mai citit un capitol din „Вершитель реальности”. Azi soţul ne-a spus că mergem să mâncăm în oraş, aşa că am profitat de timpul liber.

Cum am intrat în redacţie o colegă m-a rugat să-i sonorizez ştirea despre un mare apărător al limbii române – Vlad Pohilă. Nu există zi când la buletinele informative de la Moldova 1 să nu fie cel putin o ştire despre oamenii de cultură de mare valoare, care sunt trecuţi cu vederea de alte posturi TV.

Am de făcut nişte OFF-uri, apoi merg la machiaj, apoi emisia şi aşa în fiecare zi. Dar de fiecare dată cu suflet, pentru că eu chiar ţin la Televiziunea cu care am crescut.