Artur Reşetnicov: „Aceasta întoarce Republica Moldova în anii 1989, 1992 a secolului trecut. Noi regretăm că cei care vin cu o astfel de iniţiativă vor să pună o bombă sub societatea moldovenească.”
Europa Liberă: Ce înseamnă că îi întoarce cu 21 de ani în urmă?
Artur Reşetnicov: „Denumirea limbii este prevăzută în Constituţie în art.13 ca limbă moldovenească. Denumirea limbii şi alte probleme de acest gen ţin de fiecare cetăţean. Nu trebuie ca cineva artificial care consideră că limba ar avea altă denumire să impună marii majorităţi această viziune. problemele ce ţin de apartenenţa etnică şi lingvistică sunt foarte sensibile în societate.”
Europa Liberă: De ce problema lingvistică a devenit o problemă politică?
Artur Reşetnicov: „Pentru noi nu este o problemă politică. PCRM opt ani de zile a guvernat Republica Moldova şi nu au existat astfel de conflicte. Ele sunt artificiale. Acum pentru cetăţenii Moldovei e mai important crearea locurilor de muncă, lupta cu sărăcia, reducerea preţurilor şi tarifelor, asigurarea ordinii publice şi siguranţei locuinţelor. Aceste sunt problemele cu care se confruntă societatea. Iar cei care nu vor să soluţioneze aceste probleme sau nu ştiu cum, aduc aceste drapele şi lozinci care sunt periculoase pentru societatea moldovenească. Republica Moldova este un stat polietnic şi trebuie să fim foarte atenţi cu astfel de probleme.”
Europa Liberă: Deputata liberală Ana Guţu spune că această iniţiativă ar veni să grăbească procesul de integrare a minorităţilor lingvistice din Moldova, dar şi să promoveze politici coerente de promovare a limbii române.
Artur Reşetnicov: „Este un cinism din partea doamnei Guţu să afirme astfel de declaraţii. I-as recomanda să meargă la Comrat, Taraclia, Bălţi sau alte localităţi din nordul Moldovei şi să facă astfel de declaraţii. Nici într-un caz cu forţa şi cu interpretări artificiale a Constituţiei nu pot fi soluţionate astfel de probleme. Mai ales dacă ei tind spre o integrare europeană reală, dar nu ca lozincă, atunci trebuie să ştie că Europa este foarte tolerantă, există multiculturalism în Europa. Pentru noi ar fi mai important să introducem în examinare şi în ratificarea Convenţia privind limbile minorităţilor naţionale în Republica Moldova, care a fost semnată nu şi ratificată. Aici ar fi teren de discuţie, dar nu să arunce liberalii petarde şi să se ascundă după drapelul românesc.”
Europa Liberă: Dar limba de stat e promovată suficient? De ce în 20 de ani minorităţile nu au reuşit să înveţe limba ţării?
Artur Reşetnicov: „Trebuie în primul rând să căutăm problemele în noi înşine. Trebuie să creăm condiţii adecvate, să asigurăm accesul la studii. De exemplu, în ultima perioadă de timp avem multe adresări şi plângeri de la cetăţenii care doresc să înveţe limba, dar s-au închis acele cursuri gratuite, finanţate de stat. Unde să meargă cel care nu cunoaşte limba moldovenească să studieze această limbă? De ce aici nu se intervine? Dar se intervine într-o problemă care de 20 de ani a fost uitată şi acum artificial a fost scoasă din dulapurile liberale cu consilierea de peste hotare, de peste Prut şi se încearcă iarăşi artificial să se atenţioneze lucrurile în societate. E grav.”
Europa Liberă: Iar doamna Guţu zice că prin reacţia Ministerului rus de Externe privind schimbarea denumirii limbii în Constituţie ar fi o ingerinţă în afacerile interne ale unui alt stat.
Artur Reşetnicov: „Această declaraţie este un rasism din partea dumneaei pentru că evident că ei cunoşteau şi lua în calcul astfel de poziţii. Este o poziţie normală, care putea fi prevăzută pentru că există cetăţeni care vorbesc şi gândesc şi în altă limbă. Dar nu ar trebui să ne miri şi reacţia din Tiraspol. I-aş recomanda domnilor liberali să ia în consideraţie că Moldova nu e numai Coloniţa, dar sunt mai multe localităţi, raioane şi sunt oameni care vorbesc şi gândesc în diferite limbi. Nu trebuie să facem tragedie din aceasta. Trebuie să învăţăm, inclusiv şi de la statele UE, cum trebuie de tolerat şi dezvoltat toate limbile.”
Europa Liberă: Faptul că deputata liberală Ana Guţu solicită Curţii Constituţionale să explice dacă limba oficială a ţării poate fi numită română şi echivală cu limba moldovenească din art. 13 al Constituţiei, cum credeţi ce răspuns ar putea să dea Curtea Constituţională?
Artur Reşetnicov: „Probabil că ei au pregătit un ostaş român căruia i-au încredinţat prima misiune, mă refer la desemnarea liberalului Victor Popa în componenţa Curţii Constituţionale.”
Europa Liberă: O să se pronunţe repede , o să o lase acolo pe rafturi să stea această iniţiativă?
Artur Reşetnicov: „Nu pot să vă spun. Deja mai bine de şase luni aşteptăm examinarea sesizării PCRM referitor la interzicerea simbolului secerii şi a ciocanului. Nu avem nici o claritate, deşi legea prevede şase luni. suntem într-un câmp imprevizibil şi cu regret liberalii şi foştii parteneri din alianţă în loc să demineze acest câmp ei invers pun bombe şi minează în continuare Republica Moldova. ”
Europa Liberă:Faptul că se află vreo 500 de mii de moldoveni la muncă în Federaţia Rusă credeţi că despre fenomenul migraţiei am putea vorbi la alte dimensiuni, inclusiv cu referire la limba rusă?
Artur Reşetnicov: „Problema aflării temporale sau permanente la muncă peste hotare a cetăţenilor Republicii Moldova este mult mai complexă şi necesită o discuţie suplimentară şi mult mai aprofundate. Dar este important să nu repetăm istoria anului 1989. I-aş recomanda liberalilor să nu scuipe în fântâna din care beau apă.”
Europa Liberă: Faptul că deputaţii PD şi PCRM nu susţin această iniţiativă ar putea să se răsfrângă asupra unei decizii finale în Legislativ?
Artur Reşetnicov: „Cu siguranţă. PCRM în Parlamentul Republicii Moldova reprezintă cel puţin jumătate din cetăţenii RM. Noi reprezentăm opţiunile oamenilor care ne-au votat şi vom lupta până la victoria asupra blocării acestui proiect care este antipopular şi periculos pentru viitorul statului moldovenesc.”
Europa Liberă: Câţi ani ar mai trebui ca această problemă să fie tolerată şi discutată, şi rezolvată?
Artur Reşetnicov: „Atâta timp cât vor fi extremiştii de dreapta. În loc ca liberalii să vină cu proiecte de făurire, de aducere a liniştii şi consolidării societăţii, ei, în stilul lor deprins de mulţi ani, vin cu bombe care dezbină societatea moldovenească.”
