Linkuri accesibilitate

Rusia și politicile lingvistice din Moldova (Jurnal de Chișinău)


Fluxurile financiare ilicite din R. Moldova spre alte state (Adevărul).


Editorialistul Nicolae Negru îşi consacră articolul său din „Jurnal de Chişinău” reacției Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse la iniţiativele legislative ale unei deputate a PL, privind politicile lingvistice în Republica Moldova. Ana Guţu propune echivalarea, în Constituţie, a sintagmei „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” cu „limba română” şi lipsirea limbii ruse de statutul de „limbă al comunicării interetnice”. Federaţia Rusă vede în asta o ignorare a structurii interetnice multiseculare a societăţii moldoveneşti şi crede că autorii proiectelor sunt dirijaţi de forţe externe. Nicolae Negru califică „comentariul” exprimat la Moscova drept „un act nu tocmai obişnuit, nu tocmai raţional”. „De ce atâta risipă de energie? N-au funcţionarii MID-ului de lucru? Au de gând să „monitorizeze” activitatea fiecărui deputat?”, se întreabă între altele dl Negru.

Editorialistul Constantin Tănase îşi concentrează editorialul din „Timpul” mai ales pe critica reacţiilor mass media faţă de proiectul sus-pomenit. „Înțeleg că pierdem timpul în zadar criticându-i pe ruși; ei, în definitiv, își apără și își promovează interesele lor naționale și imperiale. Problema e cum ne apărăm noi interesele noastre naționale? În niciun fel! Guvernarea e ocupată cu problemele ei care nu au nimic cu interesele naționale ale țării, societatea civilă s-a încurcat și ea în această luptă, presa la fel”, apreciază dl Tănase.

Ion Preaşcă de la „Adevărul” scrie într-un articol că „în anii 2001-2010, fluxurile financiare ilicite din Republica Moldova spre alte state au constituit 3,3 miliarde de dolari, după cum arată un raport al Centrului Global Financial Integrity (GFI)”. „O sumă aproape egală cu stocul investiţiilor străine directe la finele anului 2012, constată jurnalistul. Cei mai mulţi bani, potrivit raportului, au fost scoşi din ţară în 2008 şi este vorba despre 507 milioane de dolari.

O estimare mai rezervată inclusă în acelaşi studiu arată un volum de 252 de milioane de dolari pe an şi un total de 2,52 de miliarde de dolari timp de un deceniu”, mai menţionează Preaşcă, care citează şi o explicaţie a expertului economic Vlad Bercu. „Moldova nu poate combate singură fenomenul, iar oamenii de afaceri vor căuta întotdeauna să-şi ascundă banii în zone offshore”, crede analistul.

Editorialistul Petru Bogatu îşi întitulează articolul său din „Jurnal de Chişinău”Mistuiţi de focul războiului cu spiritul public”. Titlul ce se referă la liderul PL, Mihai Ghimpu, şi liderul PCRM, Vladimir Voronin. „Doi antipozi ai scenei politice s-au luat la harţă cu unul şi acelaşi adversar imposibil. Ambii se încrâncenează să contrazică spiritul public”, apreciază editorialistul. „Niciunul dintre cei doi nu-şi dă seama că s-a aventurat într-un război dinainte pierdut. […] În mod normal, nici un politician cu scaun la cap nu aruncă mănuşa opiniei publice”, apreciază între altele dl Bogatu.

Kommersant.md” scrie despre intenţia organizaţiilor neguvernamentale întrunite de platforma civică „Acţiunea – 2012” de a începe campania de sprijinire a adoptării unei legi ce ar acorda cetăţenilor moldoveni un statut special cu scopul pregătirii unirii „celor două state româneşti”. Iniţiatorii doresc să colecteze 200 de mii de semnături”, notează publicaţia.

Solicitat de „Panorama”, liderul comunist Vladimir Voronin a declarat că preşedintele Nicolae Timofti „ar trebui să se gândească dacă mai are dreptul moral să ocupe postul pe care-l are”. Liderul comunist s-a referit astfel la un articol publicat de „Panorama” în care se susţine că actualul preşedinte, fiind judecător, „a dat verdicte pe baza unor prevederi politice „duşmanilor puterii sovietice” şi unioniştilor disidenţi”. „Aşa, de exemplu, conform unui verdict dat de judecătorul Timofti, într-un spital psihiatric specială a fost trimis cetăţeanul Gheorghe David care considera regimul sovietic drept regim antipopular”.
XS
SM
MD
LG