Cezar Maroti, blogger publicat de Adevarul, semneaza un comentariu despre starea de spirit din Romania si Republica Moldova, legat de o eventuala unire. In Romania, atitudinea ar fi mai degraba neutra. Lipseste un curent puternic unionist, dar si o opozitie explicita la o aceasta idee. In schimb, dincolo de Prut e vizibila retincenta populatiei rusofone. Divizarea in pro-unionisti si anti-unionisti se face pe linia etnica si lingvistica. Pentru moldovenii rusofoni, tratamentul aplicat de romani minoritarilor maghiari ar fi un fel de balon de incercare. Deocamdata, ceea ce vad e de natura sa-i intareasca in antiunionismul lor: „de ce ar vrea să se transforme într-o minoritate care să nu poată să îşi folosească limba maternă în instituţiile statului?”. Dupa parerea autorului, „dacă românii vor cu adevărat unirea cu Republica Moldova, (ar trebui) să renunţe la xenofobie şi să respecte cu adevărat toate minorităţile din România, în special pe cea maghiară care e cea mai numeroasă”. Cezar Maroti se prezinta in Adevarul ca activist civic si militeaza ca atât maghiara cât şi limba rusa să fie limbi recunoscute in Romania, dar nu numai atat. Ar fi de dorit, considera el, ca în instituţiile statului roman, „să se poată folosi la nevoie (si) engleza, franceza, germana etc.”
„Vânzoleala de săptămâna trecută privind numirile de şefi la justiţie are si explicaţii simple”, scrie Mircea Mihaies in Evenimentul zilei: cativa politicieni ar încerca să-şi maximizeze şansele politice. Mai precis doi, daca nu cumva chiar unul singur, si anume premierul Victor Ponta. Saptamana trecuta el ar fi avut o prima si „brutala” incercare de a se debarasa de partenerii incomozi din coalitia numita Uniunea Social-Liberala. A facut-o ca sa evite retragerea sprijinului financiar occidental pentru economia Romaniei.
A fost deci blat Basescu-Ponta? se intreaba Stefan Vlaston pe site-ul Ziare.com. Da, a fost blat, „dar un blat pozitiv, de tipul win-win, in care a castigat si interesul national” (am citat). Comentatorul crede ca cei care tuna si fulgera impotriva compromisului la care presedintele a ajuns cu premierul Victor Ponta s-au grabit. De fapt, Basescu nu avea alternativa, in conditiile in care puterea detine o majoritatea de 70%. In lipsa intelegerii cu premierul, liberalii si conservatorii ar fi numit un ministru de justitie care sa le prezerve doar lor interesele, iar Romania ar fi intrat curand in colaps, izolata pe plan international. Presedintele a facut ce trebuie, in interesul national, pentru ca are responsabilitatea a 22 de milioane de romani. Cu aceasta concluzie, articolul inventariaza si ce au castigat sau pierdut, din punct de vedere politic, Victor Ponta si Traian Basescu. Un inventar interesant.
