Parlamentul a adoptat recent mărirea pensiilor printr-un rar vot comun al tuturor fracțiunilor parlamentare. Măsura nu este agreată de FMI, dar a fost primită firește cu bucurie de pensionarii săraci, dar nu și viitorii pensionari care se văd mai înstăriți și se plâng că vor cotiza prea mult și vor primi în schimb prea puțin. Relatează Alla Ceapai.
Începând cu această lună, pensionarii vor primi pensii mai mari, în urma indexării, cu 6,75 la sută. Beneficiarii unor pensii mai mici de 1300 de lei vor primii, din luna mai, şi un suport financiar din partea statului care variază între 50, 60 şi 90 de lei pentru diferite categorii de pensionari. Săptămâna trecută, deputaţii au votat în prima lectură şi o iniţiativă mai veche a democraţilor care prevede introducerea unui alt sistem de indexare, astfel încât pensiile mici să crească mai repede, comparativ cu pensiile mari.
Pensiile în Republica Moldova sunt indexate în fiecare an corespunzător cu suma medie care reiese din rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu. Şi cum această indexare se face în proporţie egală pentru toate categoriile de pensionari, unele pensii cresc cu câteva sute de lei, iar altele cu doar câteva zeci de lei. Prin urmare creşte şi decalajul între mărimea pensiilor mari şi celor mici. Iar sistemul de pensionare rămâne a fi unul inechitabil susţine experta de la IDIS Viitorul, Viorica Antonov:
„La ce bun este indexarea pensia unuia care are 4000 de lei? El poate să stea, bine-mersi, un an, doi, fără această indexare. Trebuie să se ofere celui care e vai de capul lui, care are pensia în agricultură de 700 de lei. Aici este necesar. Este adevărat că cei care primesc pensii mai mari de 4000 de lei sunt foarte puțini. Dar aceste 10% consumă practic foarte multe finanţe cu fiecare indexare şi nimeni nu spune cât. Indexarea nu este o majorare, ci o susţinere un suport. Este mai mult pentru păturile vulnerabile nu pentru toţi. Pentru toţi asta este populism.”
O iniţiativă mai veche a democraţilor, recent votată în prima lectură în Parlament, îşi propune să minimalizeze decalajul dintre pensiile mari şi cele mici. Ministra în exerciţiu a Muncii, Protecţiei sociale şi a familiei, Valentina Buliga, spune că o indexare diferenţiată a pensiilor va contribui la o creştere mai rapidă a pensiilor mici:
„Acest mecanism nou propus oferă tuturor pensionarilor un instrument economic de indexare a părţii de pensie până la 1500 de lei într-un fel şi după 1500 în alt fel. Asta nu înseamnă că cineva cu pensia mai mare de 1500 de lei va fi într-o inechitate, pentru că pensia lui de 1500 de lei va fi indexată la fel ca şi a celui cu pensia de 500, iar partea de pensie mai mare de 1500 la fel va fi indexată în dependenţă de inflaţie.”
De pe urma noului sistem de indexare propus de PD ar avea de câştigat cei cu pensii mai mici de 1500 de lei, adică marea majoritate a pensionarilor din Moldova. Probabilitatea însă ca această iniţiativă să fie votată în lectura a doua este mică, din moment ce doua dintre fracţiunile cu cele mai multe mandate în parlament, liberal-democraţii şi comuniştii şi-au exprimat rezerve faţă de ea. Deputata comunistă Oxana Domenti spune că PCRM pledează pentru o majorare a pensiilor, însă nu din contul celor care primesc pensii mai mari de 1500 de lei:
„În categoria de pensionari care au pensii mai mari de 1500 de lei există şi categorii de cetăţeni care au muncit foarte mult, care au câte 40-45 de ani în sistem şi au contribuit semnificativ la sistemul de asigurări sociale. Noi nu putem să-i discriminăm în raport cu alte categorii care până la urmă au un stagiu minim de cotizare. Astfel noi vom demotiva cetăţenii să plătească în fondul de asigurări sociale.”
Experta de la IDIS-Viitorul Viorica Antonov susţine că indexarea diferenţiată propusă de deputaţii democraţi nu ar schimba prea mult situaţia majorităţii pensionarilor care beneficiază de o pensie mai mică de 1500 de lei şi trăiesc sub pragul sărăciei:
„Ministerul poate să vină şi să spună că anul acesta noi nu facem indexare pentru acele categorii care depăşesc 2000 de lei şi ne orientăm la cei mai vulnerabili dintre dânşii, unde iarăşi facem o diferenţiere. Celor care au activat în perioada socialistă ca medici, profesori, avocaţi, cu experienţă de muncă, le mărim cu atâtea procente şi îi aducem aproape de coșul mediu de consum, iar celor care practic nu au activat nici în perioada socialistă, nici de la independenţă încoace să aibă o altă susţinere din partea statului.”
O altă soluţie propusă de experţii independenţi este consolidarea sistemului privat de pensionare. Deocamdată, în Moldova nu funcţionează un fond privat de pensii, iar primele tentative de a fi create au eşuat din cauza legislaţiei imperfecte. Recent guvernul a aprobat o lege care reglementează crearea, administrarea şi depozitarea fondului facultativ de pensii. Însă în lipsa unor facilităţi fiscale, spun experţii, agenţii economici nu ar avea vreun stimul să administreze un astfel de fond.
Începând cu această lună, pensionarii vor primi pensii mai mari, în urma indexării, cu 6,75 la sută. Beneficiarii unor pensii mai mici de 1300 de lei vor primii, din luna mai, şi un suport financiar din partea statului care variază între 50, 60 şi 90 de lei pentru diferite categorii de pensionari. Săptămâna trecută, deputaţii au votat în prima lectură şi o iniţiativă mai veche a democraţilor care prevede introducerea unui alt sistem de indexare, astfel încât pensiile mici să crească mai repede, comparativ cu pensiile mari.
Pensiile în Republica Moldova sunt indexate în fiecare an corespunzător cu suma medie care reiese din rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu. Şi cum această indexare se face în proporţie egală pentru toate categoriile de pensionari, unele pensii cresc cu câteva sute de lei, iar altele cu doar câteva zeci de lei. Prin urmare creşte şi decalajul între mărimea pensiilor mari şi celor mici. Iar sistemul de pensionare rămâne a fi unul inechitabil susţine experta de la IDIS Viitorul, Viorica Antonov:
„La ce bun este indexarea pensia unuia care are 4000 de lei? El poate să stea, bine-mersi, un an, doi, fără această indexare. Trebuie să se ofere celui care e vai de capul lui, care are pensia în agricultură de 700 de lei. Aici este necesar. Este adevărat că cei care primesc pensii mai mari de 4000 de lei sunt foarte puțini. Dar aceste 10% consumă practic foarte multe finanţe cu fiecare indexare şi nimeni nu spune cât. Indexarea nu este o majorare, ci o susţinere un suport. Este mai mult pentru păturile vulnerabile nu pentru toţi. Pentru toţi asta este populism.”
O iniţiativă mai veche a democraţilor, recent votată în prima lectură în Parlament, îşi propune să minimalizeze decalajul dintre pensiile mari şi cele mici. Ministra în exerciţiu a Muncii, Protecţiei sociale şi a familiei, Valentina Buliga, spune că o indexare diferenţiată a pensiilor va contribui la o creştere mai rapidă a pensiilor mici:
„Acest mecanism nou propus oferă tuturor pensionarilor un instrument economic de indexare a părţii de pensie până la 1500 de lei într-un fel şi după 1500 în alt fel. Asta nu înseamnă că cineva cu pensia mai mare de 1500 de lei va fi într-o inechitate, pentru că pensia lui de 1500 de lei va fi indexată la fel ca şi a celui cu pensia de 500, iar partea de pensie mai mare de 1500 la fel va fi indexată în dependenţă de inflaţie.”
De pe urma noului sistem de indexare propus de PD ar avea de câştigat cei cu pensii mai mici de 1500 de lei, adică marea majoritate a pensionarilor din Moldova. Probabilitatea însă ca această iniţiativă să fie votată în lectura a doua este mică, din moment ce doua dintre fracţiunile cu cele mai multe mandate în parlament, liberal-democraţii şi comuniştii şi-au exprimat rezerve faţă de ea. Deputata comunistă Oxana Domenti spune că PCRM pledează pentru o majorare a pensiilor, însă nu din contul celor care primesc pensii mai mari de 1500 de lei:
„În categoria de pensionari care au pensii mai mari de 1500 de lei există şi categorii de cetăţeni care au muncit foarte mult, care au câte 40-45 de ani în sistem şi au contribuit semnificativ la sistemul de asigurări sociale. Noi nu putem să-i discriminăm în raport cu alte categorii care până la urmă au un stagiu minim de cotizare. Astfel noi vom demotiva cetăţenii să plătească în fondul de asigurări sociale.”
Experta de la IDIS-Viitorul Viorica Antonov susţine că indexarea diferenţiată propusă de deputaţii democraţi nu ar schimba prea mult situaţia majorităţii pensionarilor care beneficiază de o pensie mai mică de 1500 de lei şi trăiesc sub pragul sărăciei:
„Ministerul poate să vină şi să spună că anul acesta noi nu facem indexare pentru acele categorii care depăşesc 2000 de lei şi ne orientăm la cei mai vulnerabili dintre dânşii, unde iarăşi facem o diferenţiere. Celor care au activat în perioada socialistă ca medici, profesori, avocaţi, cu experienţă de muncă, le mărim cu atâtea procente şi îi aducem aproape de coșul mediu de consum, iar celor care practic nu au activat nici în perioada socialistă, nici de la independenţă încoace să aibă o altă susţinere din partea statului.”
O altă soluţie propusă de experţii independenţi este consolidarea sistemului privat de pensionare. Deocamdată, în Moldova nu funcţionează un fond privat de pensii, iar primele tentative de a fi create au eşuat din cauza legislaţiei imperfecte. Recent guvernul a aprobat o lege care reglementează crearea, administrarea şi depozitarea fondului facultativ de pensii. Însă în lipsa unor facilităţi fiscale, spun experţii, agenţii economici nu ar avea vreun stimul să administreze un astfel de fond.
