Linkuri accesibilitate

Cronica Basarabiei 1918-1944


Emilian Galaicu-Păun (Foto: Igor Schimbător)
Emilian Galaicu-Păun (Foto: Igor Schimbător)
În cel de-al 22-lea an de suveranitate a Republicii Moldova, mitul „vârstei de aur” (alias al celor 22 de ani ai perioadei interbelice) este bine prezent în conştiinţa basarabenilor, astfel că apariţia masivului tom de mărturii din presa timpului şi imagini de epocă, Cronica Basarabiei 1918-1944, de Vlad Darie (text) şi Mihai Potârniche (imagini), Agenţia Moldpres, 2012, pică la fix – atât pentru cei care-şi reglează ceasul după ora Bucureştilor, cât şi pentru cei de-o fac după ora Moscovei, şi unii şi alţii pretinzând că trăiesc după ora locală.

Alcătuită „cu largul concurs al instituţiilor de specialitate din România şi din Republica Moldova”, Cronica… înglobează „ştiri, reportaje şi comentarii fascinante din presa vremii de la Bucureşti, Iaşi, Chişinău, Balta, Tiraspol, Moscova, Leningrad…”, cu indicarea sursei – de ex., Плугарул рош, sau Aurora –, fără alte comentarii, la care se adaugă 3 „caiete” cu fotografii de epocă. De bună seamă, textele sunt atât de grăitoare, încât este suficient să pui pe două coloane reflectarea aceluiaşi eveniment pentru a vedea că, dincolo de viziunea diametral opusă a unor publicaţii, însăşi limba (ar trebui să zic „limbile”, într-atât de diferit sună „moldoveneasca” de Tiraspol!) desparte cele două maluri, dacă nu chiar cele două lumi. Citez din Плугарул рош, 16 Декабрь 1927: „Ын легэтуры ку ачея, кы’н луна январь сэ’мплинеск 10 ань дила зыуа ди апукаря Басарабией боерий ромынешть стэруинчос сэ гэтеск ди сэрбари. (…) Да сэрбаря официалы с’а питречи ла 27 март – зыуа, кынд Сфату Цэрий о публикат деклараря диспри униря сфыршытоари а Басарабией ди Ромыния фэры токмель.” Şi acum deschid Univers-ul, din 10 Aprilie 1933 şi – ia ascultaţi: „Despărţită vreme de 106 ani de patria-mamă, Basarabia românească, rupând lanţurile grele şi umilitoare ce o ţineau legată de trupul monstruos al Rusiei, şi-a recâştigat libertatea în timpul fierberei revoluţionare din 1917. (…) Entuziasmul de nedescris cu care românii de peste Prut au salutat actul mântuitor al unirii etc., etc.”

…Iar când mă gândesc că, din p.d.v. al dreptului internaţional, R. Moldova se trage de la RASSM, parcă încep să înţeleg de ce se vorbeşte atât de prost limba noastră în Basarabia anului 2013…

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG