Parlamentul cipriot a respins taxa pe economii, propusă de Uniunea Europeană în schimbul unui sprijin financiar de 10 miliarde de euro. Băncile rămân închise până marţea viitoare, iar ministrul de finanţe german a avertizat s-ar putea să nu se mai deschidă deloc. Iar guvernul cipriot caută acum salvarea la Moscova. Mai multe despre criza din Cipru, de la Ileana Giurchescu:
Wolfang Scheuble, ministrul de finanţe german, şi-a argumentat comentariul tăios la votul din Cipru: cele mai mari două bănci din Cipru funcţionează deja numai cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Un amănunt pe care ciprioţii par să-l ignore, a mai declarat Scheuble într-un interviu la televiziunea publică germană.
Ministrul olandez al finanţelor, care conduce şi grupul ţărilor din zona euro, s-a declarat şi el dezamăgit, dar a lăsat deschisă posibilitatea negocierilor. Jeroen Dijsselbloem a declarat că oferta Uniunii rămâne în picioare, dar în condiţiile deja cunoscute. Iar Ciprul trebuie să-şi reducă datoria dacă vrea să mai spere la sprijin financiar european.
În linii mari, propunerea europeană, acceptată de guvernul cipriot dar respinsă de parlament, este ca băncile din Cipru să participe cu peste 5 miliarde de euro la propria lor salvare în schimbul unui ajutor nou din partea Uniunii Europene de 10 miliarde de euro. Planul era ca aceşti bani să fie colectaţi printr-o taxă unică pe toate economiile bancare: economiile de sub 100 de mii de euro urmau să fie taxate cu aproape 6 la sută, cele de peste 100 de mii de euro cu aproape 10 la sută. Planul a fost făcut public sâmbătă, după care guvernul cipriot a ordonat închiderea băncilor pentru a evita o fugă masivă de capital. Şi închise vor rămâne până săptămâna viitoare. Se pare că marţi se mai puteau scoate maximum 800 de euro de la automatele bancare.
Problema Ciprului, deosebită de a altor ţări în dificultate din zona euro, este că sectorul bancar este surpa-dimensionat, cifra sa de afaceri este de opt ori mai mare decât produsul intern brut al ţării. În aceste condiţii, falimentul unor bănci, expuse de exemplu masiv crizei din Grecia, ar ruina economia cipriotă.
Băncile cipriote, datorită condiţiilor favorabile pe care le oferă dar şi a legislaţiei laxe în domeniul combaterii spălării de bani, au atras foarte mulţi deponenţi ruşi: în acest moment, pe aceste conturi se pare că se află peste 30 de miliarde de dolari. Ceea ce explică de ce miercuri seară, după votul negativ din parlament, ministrul de finanţe cipriot Michalis Sarris a plecat la Moscova. Să ceară acolo ajutor.
Sarris s-a întâlnit deja cu omologul său rus şi cu guvernatorul Băncii centrale. După primele discuţii, Sarris a declarat că nu s-a ajuns la nici o înţelegere, dar că negocierile continuă. A urmat o întrevedere cu vicepremierul Igor Şuvalov, dar Sarris nu va avea nici o discuţie cu preşedintele Vladimir Putin aşa cum se specula iniţial.
Luni, Putin a criticat deja taxa pe economii drept o măsură „nedreaptă, neprofesională şi periculoasă”.
