Presa sintetizează astăzi concluziile raportului de progres , dat ieri publicităţii, din cadrul Politicii Europene de Vecinătate al Comisiei Europene.
Lupta cu corupția și reforma justiției se numără printre restanțele Republicii Moldova, notează „Adevărul”, care mai menţionează îngrijorarea ce transpare din raport vizavi de instabilitatea politică de la Chişinău. Oficialii UE atenţionează că aceasta ar putea submina procesul de transformare a ţării. „Alegerea preşedintelui Nicolae Timofti în martie 2012 a permis autorităţilor să se concentreze pe reformele structurale. Cu toate acestea, incertitudinea politică sau întârzierile induse de alegerile parlamentare anticipate ar putea submina reformele şi procesul de transformare începute în 2009”, este citat raportul Comisiei în cotidian.
Cu referire la acelaşi raport, „Euractiv.com” scrie că pe parcursul anului trecut, Republica Moldova şi Georgia au colaborat „destul de bine” cu Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina, care anterior era considerată în faţa celor două state, în prezent a rămas în urmă. „Euractiv.com” mai notează că 2012 a fost în general un an marcat de neînţelegeri în relaţia UE – Ucraina, spre deosebire de progresele înregistrate de Republica Moldova şi Georgia la acelaşi capitol.
Ziariştii de la „Timpul” îşi opresc atenţia asupra recomandărilor Comisiei în relaţia Chişinăului cu Tiraspolul. „Ni se sugerează să ne angajăm activ cu partea transnistreană în vederea promovării unei viziuni „ispititoare”, reciproc acceptabile, pentru un viitor comun”, notează publicaţia.
Şi …o altă constare scoasă în prim plan de jurnaliştii de la acest ziar: şansa Republicii Moldova de a deveni partener asociat al Uniunii Europene, consfințind astfel ceea ce la nivel declarativ era obiectivul prioritar al AIE, a fost compromisă de către incapacitatea liderilor alianței proeuropene de a depăși conflictele interne pentru putere. „Criza politică soldată cu demiterea guvernului Filat, în urma unei moțiuni de cenzură a PCRM, dar susținută și de Partidul Democrat, a demonstrat că, în ciuda suportului politic și financiar al UE, Chișinăul nu poate depăși problemele care îl țin departe de comunitatea europeană”, se arată în articol.
În acelaşi context, „Ziarul de Gardă” publică un interviu cu Ambasadorul Eugen Caras, șeful misiunii R. Moldova pe lângă Uniunea Europeană. Demnitarul susţine că liderii Uniunii Europene, statele membre urmăresc cu atenție ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. „Este la latitudinea politicului de la Chișinău să gestioneze situația actuală. UE urmărește, dar nu intervine în treburile interne ale R. Moldova. Mesajele din partea UE sunt că R. Moldova trebuie să iasă din această criză mai puternică, cu acțiuni și mai puternice în ceea ce priveşte apropierea de UE, pentru că există un angajament politic ferm din partea statelor membre ale UE față de R. Moldova”, a menţionat ambasadorul.
Săptămânalul „Ziarul de Gardă” nu abandonează nici tema proprietăţilor unor persoane care deţin sau au deţinut funcţii înalte în ierarhia sistemului judecătoresc. De această dată, reporterii scot la iveală faptul că Dumitru Pulbere, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CC), locuieşte într-o casă impunătoare, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ 1 mil. USD. „Temelia” ei a fost pusă cu cei 400 mii de lei acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002, din fondul de rezervă al Executivului, pentru ca Pulbere să-şi cumpere o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional se pare că şi-a construit „conacul” şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău, se arată în articol.
Şi voi reveni pentru o clipă la cotidianul „Adevărul” pentru un caz fără precedent de contrabandă descoperit de organele de drept moldoveneşti şi dezvăluit pe paginile acestei publicaţii. 48 de tiruri încărcate cu tutun fermentat au intrat între 2007 și 2011 din țările CSI în Moldova, de unde au plecat spre UE cu acte falsificate de însoțire a mărfii. Potrivit Poliţiei, fiecare dintre cele 48 de TIR-uri avea o valoare de import de circa 400.000 de lei. La export, valoarea mărfii era în acte de aproximativ 80.000 de lei. Astfel, venitul realizat de pe urma acestei scheme era de 50.000 de euro per camion. În total, aşa-zisele resturi de tutun care au trecut prin vămile moldoveneşti le-au adus contrabandiştilor venituri de 2,4 milioane de euro. În operaţiunea de reţinere a celor şapte oameni anchetaţi în acest caz şi percheziţiile de la punctele vamale au fost antrenaţi 75 de poliţişti, se relevă în articolul respectiv.
