Linkuri accesibilitate

Moldovenii și discuțiile din presa internațională pe marginea aderării României la spațiul Schengen (Adevărul)


Nicolae Timofte la un an de la instalarea ca președinte (Jurnal de Chișinău).



Mediile din Republica Moldova se ocupă astăzi pe larg de felul cum apar moldovenii în aceste zile în publicaţiile de peste hotare. Unele comentează în contradictoriu articole din „The Times” şi Der Spiegel referitoare la criza politică din Chişinău care ar deteriora, în aprecierile jurnaliştilor occidentali, mişcarea robusta a R. Moldova spre UE. Altele, despre ceea ce s-ar numi „atitudinea xenofobă a tabloidelor britanice la adresa conaţionalilor noştri”.

Jurnaliştii de la „Adevărul” întrezăresc o întreagă „campanie denigratoare” la adresa Moldovei în presa din regat şi exemplifică prin Express.co.uk care titra recent că „peste 300.000 de moldoveni se pregătesc să inunde piaţa de muncă din Marea Britanie“.

Şeful misiunii diplomatice moldoveneşti la Londra, Iulian Fruntaşu, intervievat de publicaţie, îi contrazice însă pe jurnalişti spunând că nu vede că ar exista o campanie deliberată împotriva Moldovei, ci doar un context regional nefavorabil, şi numind sursa la care se referă acet tabloid, adică nu ziar serios, precum e „Financial Times“ sau „The Economist“.

„Pot spune că e un context anti-imigraţie şi xenofob. E vorba mai mult de faptul că Moldova a picat într-un context regional nefavorabil, bazat pe situaţia că cetăţenii români şi bulgari au acces la piaţa de muncă britanică, pe fondul crizei economice resimţite de englezi şi a crizei locurilor de muncă din Regat”, a mai spus diplomatul.

Un articol din „Jurnal de Chişinău” este consacrat modului în care se desfăşoară negocierile pentru constituirea unei noi coaliţii de guvernare, implicit pentru constituirea unui nou guvern şi prezintă opiniile în acest sens ale unui şir de politicieni. Şeful grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, de exemplu, este citat spunând că „preşedintele Timofti poate iniţia consultările oricând. O altă întrebare este când le va încheia”.

„Jurnal de Chişinău” scrie că „Pentru prima oară în istoria Republicii Moldova procurorul general este ales prin concurs deschis” şi se întreabă: „Vom avea un procuror apolitic?”. Este citat, între alţii, Gheorghe Susarenco, fost viceministru al Justiţiei, care se arată sceptic faţă de rezultatele activităţii comisiei de concurs. „În cazul în care procurorul general va fi numit de comisie, decizia ar putea fi contestată pe motiv că se încalcă Constituţia”, apreciază dl Susarenco.

Editorialistul Nicolae Negru scrie în „Jurnal de Chişinău” că „la aproape un an de la ocuparea postului de preşedinte, Nicolae Timofti era tratat ca un outsider, ca un „corp străin” în politica moldovenească. Respectiv, preşedinţia era privită ca a cincea roată la căruţă în „angrenajul” instituţiilor de stat. Lucrurile abia încep să se schimbe, prin forţa împrejurărilor”, crede Negru. El mai scrie despre testul principal, desemnarea unui prim-ministru, care abia urmează a fi trecut de şeful statului.

Legea finanţării partidelor de la bugetul de stat s-a împiedicat de un guvern inoperant” – se apreciază într-un articol publicat de „Kommersant.md”. „Bugetul de stat poate să nu facă faţă unei liste lungi a partidelor moldoveneşti”, scriu autoarele articolului, Irina Ivaşkina, Tatiana Gâscă şi Olga Grosul.

Referindu-se la opinia comună a Comisie Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/BIDDO) privind amendamentele propuse la legislaţia moldovenească pentru facilitarea finanţării de stat a partidelor, jurnalistele de la „Kommersant.md” menţionează, între altele, că R. Moldova este şi poate rămâne în continuare „unica ţară din Consiliul Europei care are lapsusuri în legislaţia privind finanţarea partidelor de la bugetul de stat”.

Vladimir Soloviov şi Tatiana Gâscă îşi întitulează articolul lor din „Kommersant.md” Troika din nou”. „Alianţa dezintegrată poate să renască în aceeaşi componenţă, dar pe baza unor noi condiţii. În ciuda vederilor diferite, vladimirii Filat şi Plahotniuc se pot pomeni din nou în aceeaşi echipă. Liberal-democraţii, democraţii şi liberalii au procedat la examinarea textului unui nou acord de coaliţie. Acest acord este elaborat pe baza precedentului, conform căruia posturile-cheie erau distribuite potrivit algoritmului de partid”, se spune în articol. „Mai mult decât atât, sursele „Kommersant.md” susţin că PDM-ul a căzut de acord să-l reîntoarcă în fotoliul de premier pe liderul PLDM Vlad Filat. Ceea ce înseamnă că refacerea alianţei prăbuşite „pentru integrare europeană” – este o chestiune de timp. Şi foarte scurt”, mai apreciază autorii.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG