O comisie specială a început astăzi selecția candidatului pentru postul de procuror-general, rămas vacant după demiterea lui Valeriu Zubco în urma vânătorii din decembrie din Pădurea Domnească. Deocamdată comisia a restrâns de la opt la cinci lista candidaților și și-a fixat data de 30 martie ca termen pentru stabilirea candidatului unic, care ar urma să fie supus votului parlamentului. Detalii are Liliana Barbăroșie.
Comisia formată, amintim, de speaker spre a-l ajuta să identifice şi să propune legislativului un procuror absolut independent de factorul politic, nu a stat să ofere prea multe explicaţii de ce a descalificat cele trei dosare, inclusiv unul aparţinând fostului ministru comunist al justiţiei, Vitalie Pârlog. Preşedintele comisiei, Corneliu Gurin, a declarat doar că selecţia este un rezultat al votului din comisie ce nu poate fi, aşa cum precizează Gurin, contestat în vreo instanţă:
„S-a pus la vot. Ceilalţi candidaţi nu au întrunit voturile necesare. Motivul enunţat în discuţii este că nu corespund criteriilor stabilite în legea cu privire la procuratură.”
În cursă au rămas, aşadar, cinci aspiranţi la şefia procuraturii. Printre ei – foşti politicieni şi miniştri, unii care au fost cândva procurori, dar niciunul care ar fi în acest moment angajat în această structură de drept.
Europa Liberă i-a întrebat pe doi dintre candidaţii rămaşi în competiţie, Mihai Petrache şi Valeriu Pleşca, cum de s-au lansat într-un concurs cu un final atât de incert. Problema e că organizarea unui concurs pentru funcţia de şef la procuratură nu este prevăzută de nici o normă moldovenească, iar asta ar însemna că propunerea societăţii civile ar putea fi neglijată de parlament. Asta dacă între timp însuşi speaker-ul nu respinge candidatul ieşit învingător în competiţia organizată de aceasta.
Şi Petrache, şi Pleşca lasă de înţeles că au profitat de o şansă unică, chiar dacă generată de rivalităţi politice:
„Actorii politici ne-au demonstrat nu o singură dată că sunt imprevizibili. Dar dacă contextul general a impus lansarea acestei iniţiative, de ce să nu încercăm să selectăm un candidat nelegat de obligaţiuni şi interese directe de partid,”spune Mihai Petrache.
„Legea spune că preşedintele înaintează candidatul. De unde îl ia, nu spune nici o lege. N-are de cât o comisie reprezentativă să înainteze un candidat. Dacă el îşi va schimba politica, asta ţine de autoritatea lui politică,”spune la rândul său Vlaeriu Pleşca.
Finalul incert al concursului i-a ţinut totuşi departe pe mulţi doritori să participe. Procurorul general ad-interim, Andrei Pântea, ne spunea, bunăoară, săptămâna trecută că el nu-şi expune profesionalismul unui concurs neprevăzut de legislaţie.
L-am întrebat pe deputatul liberal Victor Popa, preşedintele comisiei juridice a parlamentului, de ce legislativul nu s-a îngrijit mai întâi cum să ofere anumite garanţii de succes propunerii societăţii civile pentru această importantă funcţie şi abia mai apoi să fie lansată competiţia:
„Normal că ar fi fost mai bine, dar ar fi fost o procedură mai îndelungată. Se poate sigur întâmpla că acest candidat nu va fi acceptată de parlament. Şi Marian Lupu s-ar putea răzgândi. Că nu-l obligă nimeni. Dar oricum această funcţie nu poate sta mult timp liberă…”
Şeful legislativului, căruia constituţia îi rezervă dreptul exclusiv de a propune numele procurorului, a chemat societatea civilă să-l ajute să-l identifice după ce liberal-democraţii forţaseră demisia fostului procuror general, Valeriu Zubco, numit în funcţie de democraţi. Mai mulţi observatori se întreabă dacă iniţiativa lui Marian Lupu ar putea să însemne că şeful legislativului astfel a dat curs propunerii liberal-democraţilor de a scoate din nomenclatorul portofoliilor partajate politic postul de procuror, ori e dimpotrivă un gest de sfidare a revendicării formaţiunii lui Filat. Oricare ar fi motivul, speaker-ul a creat condiţii pentru o premieră politică - pentru prima dată în istoria Republicii Moldova se va încerca desemnarea unui procuror în urma unei competiţii deschise.
