Mii de muncitori europeni au protestat astăzi la Bruxelles împotriva austerității, în vreme ce liderii celor 27 de țări ale UE se adunau la un nou summit consacrat prioritar crizei economice. Relatează de la Bruxelles, Dan Alexe.
Summitul european „de primăvară", care se tine joi si vineri la Bruxelles, nu va aduce nicio soluție din cele cerute de miile de sindicaliști care au manifestat astăzi pe străzile capitalei Europei, cerând șefilor de stat si de guvern sa pună capăt măsurilor de austeritate din ce in ce mai severe.
Nu doar manifestanții sindicaliști, dar si europarlamentarii si-au exprimat nemultumirea față de noua ideologie a austerității, votând masiv, miercuri, împotriva „bugetului de criză” al UE, adoptat luna trecută de liderii celor 27 de țări ale Uniunii in urma unor negocieri maraton, ținute cu ușile închise, in condiții opace.
In consecință, summitul „de primăvară” e anunțat din start ca tern si fără a anticipa mari concluzii, in afară de o insistență asupra combaterii somajului, care a atins cote alarmante in țările mediteraneene. E ca si cum, după trei ani de zile de salvat bănci, UE ar fi descoperit că acum trebuie salvați oamenii.
Prudența liderilor UE si felul discret in care au renunțat la orice ton triumfalist se explică in buna parte si prin rezultatul recentelor alegeri din Italia. Faptul ca mai bine de 50% din electoratul unei tari fondatoare a UE, Italia, care e a treia economie a Uniunii, a votat pentru partide antieuropene, dintre care unul, cel al lui Beppe Grillo, cere chiar ieșirea Italiei din zona euro, a nelinistit profund la Bruxelles.
Dat fiind rezultatul italian, precum si atacurile din ce in ce mai coordonate cărora le e supusa Angela Merkel la ea acasă, in perspectiva alegerilor germane de la toamna, actualul summit va evita orice dezbate ideologică. Chiar si președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a mers pînă la a declara miercuri ca „dezamagirea cetățenilor UE” vizavi de functionarea instituțiilor europene e „justificată”.
Cazul italian are cu totul alte dimensiuni decât cel al Greciei, asa încât liderii UE au realizat, in cele din urmă, că populația europeană, oamenii simpli, nu mai suportă ideologia tehnocratică a austerității. Toți liderii au in față exemplul italianului Mario Monti, premierul, fost comisar european, care a introdus cu succes in țara lui măsurile de austeritate, dar care nu a obținut decât 10% din voturi la recentele alegeri.
Asa încât, liderii vor anunța măsuri pentru a „stimula optimismul economic”, precum un îndemn adresat statelor in direcția reducerii fiscalității pe piața muncii. Realitatea nespusa, insa, este ca nimeni nu are idei concrete pentru ieșirea din criza.
