Parlamentul European a respins astăzi următorul buget al Uniunii Europene pe 7 ani, convenit de liderii țărilor membre. Chiar dacă bugetul nu se ridică nici măcar la 1 procent din Produsul Intern Brut cumulat al țărilor membre, negocierile între liderii europeni fuseseră complicate pentru că e criză economică. Până acum, compromisul între ei era cel care conta. Astăzi, însă, Parlamentul European care a căpătat tot mai multe puteri în ultimii ani le-a arătat liderilor că peste el nu e mai poate trece atât de simplu la luarea deciziilor în Uniunea Europeană. Relatează Dan Alexe:
Pronosticurile erau împărțite, majoritatea comentatorilor politici se așteptau ca Parlamentul European sa respingă proiectul de buget global al UE pe perioada 2014-2020, insa nu cu o asemenea majoritate.
Reuniți in doua rânduri, in noiembrie anul trecut si februarie anul acesta, liderii celor 27 de țări ale UE reușiseră căznit să ajungă la un compromis dureros, reducând, pentru prima data in istorie, bugetul UE.
Bugetul adoptat pe 7 februarie, prin negocieri secrete, de către cei 27 de lideri, prevedea mari taieri de pildă in fondurile alocate cercetării, ajutoarelor către țările lumii a treia, sau chiar în întregul bugetul intern al funcționarii UE.
Acele reduceri si taieri fuseseră adoptate in urma insistențelor țărilor nordice si a șantajului britanic cu posibila ieșire a Angliei din UE, după referendumul anunțat de premierul David Cameron.
De la bun început, șefii principalelor formațiuni politice din Parlamentul european anunțaseră ca acel compromis al capitalelor este inacceptabil si ca se repetă, la scara întregii Uniuni, greșeala comisă in cazul țărilor mediteraneene in dificultate, si mai ales in cazul Greciei: se aplică o cură de austeritate forțată, in condițiile in care ceea ce ar trebui ar fi stimularea economiei.
Chiar si in momentul de față, dupa ce a functionat cu vechiul buget, neredus, UE se află in întârziere cu plăți in valoare de multe miliarde, de pilda in cadrul programului de învățământ transfrontalier Erasmus.
Aprobarea parlamentului european fiind obligatorie pentru adoptarea bugetului, capitalele s-au activat si au facut in ultimele saptamân foarte mari presiuni asupra eurodeputatilor in poziții cheie. Parlamentarii conservatori germani si polonezi, in special, doreau adoptarea bugetului, pentru a nu-si subrezi guvernele de acasă.
15 din cele 27 de țări ale UE sint conduse de partide de centru-dreapta afiliate la PPE (Partidul Popular European) si cu toate astea, pentru prima oară, capitalele nu au reușit sa-si conditioneze sau sa-si teleghideze eurodeputatii.
Bugetul de sărăcie a fost respins cu 506 voci contra 161. Urmează acum, pînă in vară, negocieri intre Parlament, comisia europeană si capitalele UE pentru a se ajunge la un nou compromis care, chiar daca ar păstra bugetul redus dorit de guverne, de 960 de miliarde de euro pînă in anul 2020, ar oferi in același timp o mai mare flexibilitate interna pentru a permite anumite transferuri.
Pentru eurodeputați, victoria creează insa un precedent cu efecte viitoare greu de estimat. Cum a spus-o președintele parlamentului, social-democratul german Martin Schulz, „a fost o zi importantă pentru democratia europeană”.
Pronosticurile erau împărțite, majoritatea comentatorilor politici se așteptau ca Parlamentul European sa respingă proiectul de buget global al UE pe perioada 2014-2020, insa nu cu o asemenea majoritate.
Reuniți in doua rânduri, in noiembrie anul trecut si februarie anul acesta, liderii celor 27 de țări ale UE reușiseră căznit să ajungă la un compromis dureros, reducând, pentru prima data in istorie, bugetul UE.
Bugetul adoptat pe 7 februarie, prin negocieri secrete, de către cei 27 de lideri, prevedea mari taieri de pildă in fondurile alocate cercetării, ajutoarelor către țările lumii a treia, sau chiar în întregul bugetul intern al funcționarii UE.
Acele reduceri si taieri fuseseră adoptate in urma insistențelor țărilor nordice si a șantajului britanic cu posibila ieșire a Angliei din UE, după referendumul anunțat de premierul David Cameron.
De la bun început, șefii principalelor formațiuni politice din Parlamentul european anunțaseră ca acel compromis al capitalelor este inacceptabil si ca se repetă, la scara întregii Uniuni, greșeala comisă in cazul țărilor mediteraneene in dificultate, si mai ales in cazul Greciei: se aplică o cură de austeritate forțată, in condițiile in care ceea ce ar trebui ar fi stimularea economiei.
Chiar si in momentul de față, dupa ce a functionat cu vechiul buget, neredus, UE se află in întârziere cu plăți in valoare de multe miliarde, de pilda in cadrul programului de învățământ transfrontalier Erasmus.
Aprobarea parlamentului european fiind obligatorie pentru adoptarea bugetului, capitalele s-au activat si au facut in ultimele saptamân foarte mari presiuni asupra eurodeputatilor in poziții cheie. Parlamentarii conservatori germani si polonezi, in special, doreau adoptarea bugetului, pentru a nu-si subrezi guvernele de acasă.
15 din cele 27 de țări ale UE sint conduse de partide de centru-dreapta afiliate la PPE (Partidul Popular European) si cu toate astea, pentru prima oară, capitalele nu au reușit sa-si conditioneze sau sa-si teleghideze eurodeputatii.
Bugetul de sărăcie a fost respins cu 506 voci contra 161. Urmează acum, pînă in vară, negocieri intre Parlament, comisia europeană si capitalele UE pentru a se ajunge la un nou compromis care, chiar daca ar păstra bugetul redus dorit de guverne, de 960 de miliarde de euro pînă in anul 2020, ar oferi in același timp o mai mare flexibilitate interna pentru a permite anumite transferuri.
Pentru eurodeputați, victoria creează insa un precedent cu efecte viitoare greu de estimat. Cum a spus-o președintele parlamentului, social-democratul german Martin Schulz, „a fost o zi importantă pentru democratia europeană”.
