Valeria Stavilă: „Îmi plac cărţile de dramă, gen tragedie, pentru că anume din aceste cărţi iau o lecţie de viaţă şi sunt mult mai profunde, sensibilizează cititorii. Recent am citit „Alchimistul” de Paulo Coelho. Îmi place stilul lui de a scrie; este scurt, clar şi profund. În jur de 180 de pagini el poate să exprime ceea ce mulţi încearcă în 500 de pagini şi nu reuşesc. Are nişte citate filosofice foarte pătrunzătoare. Acum citesc „Veronica se hotărăşte să moară” scrisă tot de Paulo Coelho. Este o dramă. Îmi place că opera începe de odată cu ideea că Veronica se hotărăşte să se sinucidă, e lupta asta a ei dintre viaţă şi moarte. Îmi plac şi operele universale. Am început să citesc „La răscruce de vânturi” de Emily Bronte. Foarte mulţi mi-au recomandat această carte.”
Europa Liberă: Cum selectezi cărţile pe care le citeşti, cine şi le recomandă?
Valeria Stavilă: „Sunt elevă şi fireşte avem cărţi şi în programul şcolar. Pe lângă aceste cărţi mie îmi place mai mult să-mi aleg eu singură cărţi. Nu le aleg la întâmplare în speranţa că îmi va cădea norocul să fie o carte bună. Mă uit după autor, după denumire, dacă mi se pare ceva mai abstract, mai original, mă captivează însăşi denumirea atunci îmi iau cartea. Atrag atenţia şi la descrierea de la sfârşitul cărţii ca să înţeleg în general despre ce este cartea.”
Europa Liberă: Am auzit mai mulţi elevi spunând că atât e de încărcat programul şcolară cu diverse opere, încât nu le mai ajunge timp să citească şi ceea ce e pe placul lor.
Valeria Stavilă: „Sincer să vă spun sunt total de acord cu cei care spun că programul şcolar este încărcat, dar mai grav e că sunt unele opere lipsite de sens şi nu văd o lecţie de viaţă pe care ar putea să o înveţe elevul citindu-le. Sunt nişte opere pe care le citeşti şi nici nu îţi trezesc interesul să citeşti următoarea pagină. Sincer să vă spun nu citesc toate operele care mi se dau la şcoală. Selectez doar unele care ştiu că într-adevăr sunt bune şi merită de citit. Nu vreau să-mi pierd timpul citind ceva ce nu-mi place şi până la urmă să nu am nici o impresie. Îmi place ca după ce citesc o carte să mă gândesc foarte mult la ea, să fac o paralelă cu viaţa mea. Stau uneori până târziu ca să citesc cărţile care îmi plac şi care cred că merită.”
