Presa de azi comentează mai ales două dintre evenimentele politice ale ultimelor zile: recomandările Comisii de la Veneţia privind legea interzicerii simbolurilor comuniste în RM şi şansele constituirii unei noi coaliţii după căderea guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană al lui Vlad Filat, cu voturile comuniştilor şi ale aliaţilor democraţi.
Într-un articol din „Jurnal de Chişinău” este citat preşedintele Comisiei parlamentare Juridice, Numiri şi Imunităţi, Victor Popa, care spune că, de fapt, contrar spuselor unor raportori ai Comisiei de la Veneţia, „a fost condamnat regimul totalitar comunist, care a comis crime împotriva populaţiei, prin urmare, a fost interzisă utilizarea simbolurilor acestui regim, şi nu ale PCRM. […] Acestea. – spune dl Popa, - sunt lucruri diferite, ne înscriem perfect în prevederile articolului 10 al Convenţiei”.
În comentariul său din „Adevărul”, Igor Caşu vede o confuzie, la nivelul Comisiei de la Veneţia ar fi confuzie în raport cu PCRM. Titlul comentariului aşa şi sună „Comisia, confuză cu privire la PCRM”. Istoricul crede că un raport asupra celor opt ani de guvernare şi, mai ales, implicarea PCRM în represiunile din aprilie 2009 ar putea constitui un rechizitoriu suficient pentru declararea formaţiunii drept una cu tendinţe totalitare. Mai ales că prin documentele sale oficiale, partidul lui Voronin îşi trage obârşiile din PCM, formaţiune ce a făcut peste 300.000 de victime politice în perioada sovietică.
Dar cel mai mult autorul îşi bazează punctul de vedere pe spusele lui Cristoph Grabenwarter, raportor al Comisiei de la Veneţia, intervievat recent de postul nostru de radio. „Comisia de la Veneţia nu prea ştie istoria acestui partid, scrie Caşu, pentru că raportorul spune în acest interviu că PCRM ar fi fost la guvernare în 1995 şi 1997, când Moldova a devenit membru al Consiliului Europei şi a aderat la Convenţia europeană a drepturilor omului,” ceea ce nu ar corespunde realităţii, observă autorul.
Nicolae Negru se referă în editorialul său din „Jurnal de Chişinău” mai ales la comportamentul personal şi politic în actuala criză al liderului PL, Mihai Ghimpu. „Volens-nolens, te întrebi: cine este juristul Mihai Ghimpu, dacă ne împinge cu atâta încăpăţânare spre dezastru? Oricine ar fi, Putin ar trebui să-l decoreze, dacă va reuşi să torpileze formarea unui nou guvern”, apreciază dl Negru. Potrivit editorialistului, „în mod normal, înainte de a spune nu, dl Ghimpu ar trebui să afle ce gândesc alegătorii despre acest scandal. Percepţia alegătorilor ar putea fi alta decât crede liderul PL despre persoana sa. Săpând groapa lui Filat, riscă să cadă el însuşi în ea”.
Kalman Mizsei, ex-reprezentant special al UE în Moldova, semnează o analiză pentru agenţia Info-Prim Neo, bazată pe ideea că „niciunul dintre protagoniştii principali ai conflictului politic actual- premierul Filat şi dl. Plahotniuc – nu mai pot fi puşi într-un oarecare rol de leader în guvern. […] Mai mult de atât, ei ar trebui, ambii în acelaşi timp, să facă angajamente generoase. De partea dlui Filat aceasta ar trebui să fie retragerea din funcţia de prim-ministru. […] Angajamentul dlui Plahotniuc, pe de altă parte, ar trebui să fie necesitatea separării activităţilor sale de afaceri şi a rolului său politic, în special, când vine vorba despre folosirea instituţiilor sale media în scopuri politice evidente”, apreciază dl Mizsei.
Directorul fondator al Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizări Timpurii, Bucureşti şi consilierul prezidenţial pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională, Iulian Chifu, menţionează într-un articol pentru Qmagazine.ro că în Republica Moldova pare a fi acum în mare cumpănă. „Politica, nu publicul, deşi şi acesta e năucit de propaganda de seducţie ce a inundat spaţiul public, în rusă dar şi în română, optează pentru aderarea la Uniunea Vamală şi Comunitatea Economică Eurasiatică”, observă însă printre altele consilierul preşedintelui român.
