De ziua femeii, tinerii de la Centru Media - o organizatie neguvernamentala creata cu sprijinul UNICEF, cu scopul de a instrui tinerii in diverse domenii - organizeaza un flash-mob la Chisinau si unul la Soroca impotriva violentei asupra femeilor. Initiativa de a organiza o asemenea actiune, mai putin specifica pentru ziua cand de obicei se vorbeste numai despre lucruri bune si se fac complimente femeilor, apartine acestor tineri dupa ce mai multe luni au aflat mai multe despre cît de răspîndit şi de grav este acest fenomen – violenţa împotriva femeilor – în traditionala societate moldovenească. Alla Ceapai a stat de vorbă cu directoarea Centrului Media, Veronica Chicu-Boboc.
În cadrul unui proiect susţinut de Winrock Moldova, tinerii de la Centrul Media învaţă să transmită mesaje ce ţin de prevenirea violenţei domestice semenilor lor. mai multe instruiri la acest capitol au avut loc la Centrul Media în care tinerii au învăţat şi au descoperit ce înseamnă fenomenul violenţei domestice şi ce înseamnă de fapt violenţa asupra femeii în ţara noastră.
Şi iată aşa a venit ideea ca de 8 martie să iasă în stradă într-un flash-mob şi să spună publicului ce cred ei despre violenţa asupra femeii. Evenimentul va avea loc concomitent la Chişinău şi la Soroca. Tinerii de la Soroca au ales mesajul „Adevărata iubire este fără pumni”. Iar tinerii de la Chişinău au ales mesajul „Nu bate femeia, bate covorul”. Ei vor ieşi în parc, în Grădina Publică şi vor încerca să invite bărbaţii să bată un covor improvizat şi în acest fel să se solidarizeze acestei acţiuni împotriva violenţei asupra femeilor. Totodată, participanţii de la flash-mob vor avea încleiate gurile cu lipici pe care va fi scris „nu tăcea”. Asta vrem să încurajăm ca societatea să nu tacă, tolerând astfel violenţa.”
Europa Liberă: Doamna Boboc, deci organizaţi acest flash-mob în capital, dar şi la Soroca. Sunt curioasă să aflu dacă cumva tinerii din localităţile rurale, de la sate sunt mai puţin instruiţi într-un spirit non violent?
Veronica Chicu-Boboc: „Nu ar trebui să facem această discriminare între tinerii de la sat şi cei de la oraş pentru că toţi
Fiecare a șaptea femeie din mediul rural și fiecare a șasea din mediul urban, este supusă unui act de violenţă.
tinerii din ţara noastră sunt mai puţin informaţi şi mai puţin instruiţi într-un spirit non-violent. De ce se spune că anume tinerii de la sat sunt mai puţin informaţi. În primul rând, pentru că tinerii de la sate se află mai mult într-un mediu violent.
Conform multor rapoarte şi studii recente, făcute în Republica Moldova, fiecare a șaptea femeie din mediul rural este supusă unui act de violenţă. În oraşe fiecare a şasea femeie este supusă violenţei. Totuşi, femeile de la sat sunt mai frecvent supuse violenţei.
Eu cred că în Moldova tinerii sunt foarte puţin informaţi despre violenţă. De fapt, de unde află tinerii despre violenţa domestică în general? De la şcoală în cadrul orelor de educaţie civică sau celor de dirigenţie unde li se vorbeşte la general despre fenomenul violenţei. Nu în zădar foarte mulţi tineri încurcă sensul acestui termen. Ei înţeleg că violenţa este doar atunci când cineva te bate, te agresează fizic.
Violenţa însă are mai multe conotaţii şi există sub mai multe forme. Mai mulţi tineri care au participat la trenning-urile noastre şi-au dat seama că violenţa nu ţine doar de agresiunea fizică, e vorba şi de violenţă psiho-emoţională, economică, spirituală, de violenţă sexuală.”
Europa Liberă: Dar de ce credeţi că este important să educăm astăzi tinerii într-un spirit non-violent?
Veronica Chicu-Boboc: „La acest capitol cred că ne-au scăpat multe. Nu în zadar vedem cât de des apar tot felul de filmuleţe violente pe reţelele de socializare şi ele sunt filmate de tineri.”
Europa Liberă: Sau în care sunt implicaţi tinerii.
Veronica Chicu-Boboc: „În care sunt nemijlocit implicaţi tinerii. Eu cred că ne-a scăpat undeva acest capitol. Acum trebuie să depunem un efort mai mare ca tinerii să fie educaţi şi informaţi corect despre ce înseamnă fenomenul violenţei şi mai cu seamă cum să-şi menţii violenţa în vreun fel. Pentru că vedeţi că violenţa este foarte mult promovată în societatea noastră la televizor, reţele de socializare, internet. Iar tânăra generaţie sunt ca un berete care absoarbe totul.”
Europa Liberă: Dar cât de mult autorităţile, cei care declara ca încearcă sa combată violenţa în familie ştiu să vorbească pe limba tinerilor, sa spun așa? Astfel încât să schimbe această mentalitate prin care violenţa este considerată oarecum firească?
Veronica Chicu-Boboc: „Aţi menţionat foarte corect, la moment eu consider că violenţa, multe din formele violenţei sunt considerate o normalitate în Moldova. acest lucru îl spun şi tinerii. De exemplu, foarte multe tinere nu acceptă şi nu conştientizează că gelozia este o formă de violenţă, de fapt. Este o violenţă psiho-emoţională. La noi însă există stereotipul că dacă prietenul, iubitul mă gelozează înseamnă că este ok, înseamnă că mă iubeşte, pe când aceasta este o formă de violenţă.
Există şi alte multe forme de violenţă cu care tinerii se ciocnesc în viaţa de zi cu zi, începând cu şcoala. Cred că noi trebuie să avem mult mai mulţi specialişti la şcoli, începând cu ciclul gimnazial, liceal, care să vorbească, să discute cu tinerii pe înţelesul lor ce înseamnă violenţă şi cum să recunoşti un act de violenţă la care eşti supus.”
Europa Liberă: Dar şi la cine să apeleze în cazul în care e supus unui act de violenţă.
Veronica Chicu-Boboc: „Exact. Asta este o altă problemă. La noi foarte multe victime nu ştiu de fapt unde să se adreseze sau nu acceptă să se adreseze pentru că este considerat încă o ruşine să spui cuiva că eşti bătută, lovită, agresată emoţional. Pe de altă parte, unde să se adreseze? La asistentul social din sat, unde este o ruşine să te adresezi pentru că o să ştie tot satul sau care ştii că nu o să te ajute. Sau de câte ori sunt cazuri în care femeile se adresează la poliţie şi însăşi poliţiştii sunt cei care o încurajează într-un fel să meargă acasă să-şi rezolve problemele, pentru că, zic ei, este o problemă de familie.
La noi deocamdată nu există această cultură de a apela, de a cere ajutor atunci când eşti într-o situaţie de risc, în cazul dat e violenţa. Eu cred că tinerii sunt o voce bună pentru a transmite un mesaj semenilor lor pentru a nu accepta şi tolera violenţa în societate. Tinerii sunt cei care pot învăţa alţi tineri că nu este normal să baţi, să ridici mâna, că nu este bărbăteşte, dacă vorbim de băieţi, sau că nu este bine ca prietenul să fie gelos.
Noi educăm o tânără generaţie, educăm părinţii de mâine. De asta este important să lucrăm cu tinerii şi ei să sensibilizeze semenii lor. Vreau să vă spun că pe lângă cele două mesaje pe care le-am selectat şi anume „Nu bate femeia, bate covorul” şi „Adevărata iubire este fără pumni”, tinerii au elaborat mai multe mesaje pentru această zi de 8 martie şi cu siguranţă le vor transmite semenilor lor în alte campanii sau pe reţelele de socializare – „să te bată doar norocul”, „dăruieşte o floare, nu un pumn”, „femeia nu trebuie bătută nici măcar cu o floare”, „să iubim, să nu lovim”, „dacă vei tăcea, violenţa va continua”, „nu daţi palme, ci bateţi din palme” şi „palmele nu sunt pentru a lovi, ci pentru a mângâia”. Toate aceste mesaje sperăm să ajungă la publicul ţintă.”
