Linkuri accesibilitate

Fraude și escrocherii pe telefonul mobil și Internet


Iurie Caţer: „înainte de a face o suplinire de cont la cerere, ar fi bine să fie consultată linia fierbinte a operatorului de telefonie mobilă”.



Internetul a simplificat simtitor viaţa oamenilor, la fel si telefonul mobil. Si totusi, odată cu apariţia sa, au apărut si termeni precum „atac cibernetic”, „război cibernetic”, „hacking”, „furt cibernetic”, „delict informatic”. Ca întotdeauna, orice lucru bun, are în el şi ceva... rău. Escrocheriile pe internet şi cu ajutorul telefoanelor mobile sunt o realitate a zilei. Oriunde in lume. Diana Răileanu a stat de vorbă cu Iurie Caţer, şeful secţiei Combaterea Delictelor Informatice din cadrul Direcţiei Investigarea Fraudelor de la ministerul moldovean de interne.

Iurie Caţer: „Avem mai multe cazuri de asemenea gen înregistrate, în care cetăţenii au invocat că au fost înşelaţi de către anumiţi indivizi, ce le-au trimis mesaje atât prin telefonul mobil, cât şi prin reţelele de socializare, prin e-mail, etc.

Noi bănuim că numărul acestor persoane care au suferit în rezultatul unor asemenea escrocherii este cu mult mai mare dar, cu părere de rău, cetăţenii nu se adresează la momentul potrivit către poliţie sau nu contactează operatorul de telefonie mobilă atunci când primeşte un astfel de sms.

Un motiv ar fi că mijloacele care i-au fost sustrase sunt mici, de 100-200 de lei, un alt motiv ar fi faptul că nu ar vrea să ştie cineva că a fost atât de naiv şi a transferat aceste mijloace băneşti sau cetăţeanul de rând nu cunoaşte unde să se adreseze şi nu este sigur că cineva l-ar putea ajuta.”

Europa Liberă: Deci, un cetăţean, în momentul în care a primit un mesaj în care este îndemnat să transfere o sumă de bani, ce trebuie să facă în primul rând?

Iurie Caţer:
„La moment avem identificate două din schemele care au priză la infractori. De exemplu, delicvenţii făcând un studiu pe site-urile de socializare identifică persoane care sunt stabilite cu traiul peste hotare, le identifică cercul de prieteni şi le emite un şir de solicitări care sună în felul următor: „Te rog să mă ajuţi, ajung în vamă, nu am surse suficiente şi te rog să-mi pui 100 de lei în cont”.

Toate aceste cartele care sunt suplinite nu sunt personalizate, deci nu sunt cartele cu contract la operatorii de telefonie mobilă, deci este foarte dificil de a identifica cine este abonatul şi un alt moment ar fi că în majoritatea cazurilor sunt persoane care se află în locurile de detenţie, sunt persoane care cunosc bine psihologia omului.”

Europa Liberă: Dar nu este ilegal să aibă deţinuţii telefoane mobile?

Iurie Caţer:
„Este ilegal, dar des în presă apar subiecte despre introducerea telefoanelor prin diverse modalităţi în penitenciare.”

Europa Liberă: Deci se mai strecoară uneori?

Iurie Caţer:
„Cred că da. Mai există şi un altfel de fraudă, de exemplu, când la telefonul mobil apar diferite aplicaţii în ceea ce ţine de diferite tombole, promoţii şi cetăţeanul încărcând aceste aplicaţii vede că dispar mijloacele care le avea în cont.

Pentru cetăţenii care se confruntă cu astfel de situaţii am avea cam aşa recomandări: înainte de a face o suplinire de cont la un necunoscut care a postat aceste solicitări, ar fi bine ca să fie consultată linia fierbinte a operatorului de telefonie mobilă, mai ales în cazul tombolelor, promoţiilor şi de a se vedea dacă la acel moment au derulate asemenea acţiuni, de a verifica autenticitatea numărului de telefon care solicită a fi suplinit deoarece nu cred că acea persoană nu mai are careva prieteni care pot fi contactaţi, care ştiu de anumite deplasări.”

Europa Liberă: Dle Caţer, dar dacă o persoană a avut imprudenţa să pună nişte bani pe un anumit cont îşi mai poate recupera aceşti bani?

Iurie Caţer:
„Sfatul meu ar fi ca acea persoană să nu ezite să se adreseze poliţiei, fiindcă descoperirea acestor infracţiuni ar fi de 50 la 50, în dependenţă de unde a fost trimis sms-ul sau plasat anunţul pe reţelele de socializare. Sunt cazuri când pe reţelele de socializare cei care trimit aceste solicitări clonează profilul cuiva, dar sunt şi cazuri când prin diferite metode se intervine în profilul real al celui care a transferat aceste mijloace.”

Europa Liberă: Aveţi o statistică? Cât de des se adresează oamenii cu astfel de plângeri?

Iurie Caţer:
„Conform competenţelor stabilite din 2009, în acelaşi an Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la criminalitatea informatică şi a fost modificat Codul Penal şi tot din acel an avem şi competenţele pe acest gen de infracţiuni, deci în 2009 au fost două asemenea adresări, iar de la an la an se dublează numărul acestora. De asemenea, în perioada scurtă din acest an avem deja trei adresări de acest gen - foarte puţine, cu toate că cazuri, vă spun, sunt în viziunea noastră mai multe, însă cetăţenii ezită să se adreseze, poate pentru că suma este mică.”
XS
SM
MD
LG