Linkuri accesibilitate

„Mărţişor” pe maluri de Nistru


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Festivalul Internaţional de Muzică „Mărţişor” se desfăşoară, al doilea an la rând, pe ambele maluri ale Nistrului. Impresii ale publicului şi mărturii ale organizatorilor. „Este Transnistria reintegrabilă?” – o nouă analiză a Asociaţiei pentru Politică Externă din Republica Moldova.

***

Europa Liberă: Aşadar, sărbătoarea primăverii şi a muzicii, festivalul internaţional „Mărţişor” a ajuns la a 47-ea ediţie şi, ca şi anul trecut, organizatorii lui au hotărât să-l desfăşoare pe ambele maluri ale Nistrului, spre bucuria publicului. La Tiraspol, decada mărţişorului a început, pe 1 martie, cu un concert al artiştilor transnistreni şi al popularei interprete de jazz şi muzică uşoară din Chişinău Natalia Gordienco. Publicul transnistrean a putut admira, în premieră, şi un spectacol al Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Chişinău – opera „Rigoletto”, sub bagheta dirijorului italian Roberto Gianola. Proiectul a fost cu adevărat grandios, la scară locală. Cei peste 100 de artişti şi personal tehnic, plus orchestra simfonică au ajuns la Tiraspol cu trei autocare şi alt transport, auxiliar, pentru decoraţiuni. Pentru ca orchestra simfonică să încapă în sala „Palatului Republicii” din Tiraspol, au trebuit să fie demontate primele trei rânduri de scaune. Preţul biletelor a fost între 11 şi 15 dolari, iar sala fost arhiplină, spune regizoarea principală a centrului cultural „Palatul Republicii” din Tiraspol, Janna Paşalî:

„Государственный культурный центр «Дворец республики» для своих зрителей в 2013 году подготовил уникальный проект: привезти оперу. Остановились на «Риголетто», потому что это очень известное красивое произведение Джузеппе Верди. Почему оперу? В прошлом году мы привезли в Приднестровье балет. Зритель наш соскучился по высокому, элитарному искусству, которое не только заставляет смотреть, но и переживать, и самое главное – восторгаться красотой салонного, элитарного искусства.

В этом году мы решили попробовать в качестве эксперимента в рамках «Мэрцишора» привезти оперу. Это очень сложный проект. Почему сложный? Потому что на сцене работают около 80 артистов. Декорации, хор, солисты, и конечно же, действо должно происходить под сопровождение живого симфонического оркестра. Наша сцена пока не позволяет привезти еще и оркестр. Мы пошли на такой шаг, в хорошем смысле авантюрный – попробовали, и получилось – мы сняли для оркестра первые три ряда кресел. И зрители партера были соучастниками происходящего действия – они были рядом с музыкантами и видели, как рождаются волшебные звуки музыки, видели работу артистов, потому что оперное искусство предполагает не только вокал, но и актерское мастерство: это потрясающий грим, костюмы. Действительно, люди, которые пришли на оперу, получили незабываемые впечатления, потрясающие эмоции. Они и плакали вместе с героями, они и радовались, ликовали, мстили вместе с героями и сопереживали”.

Europa Liberă: Iată şi câteva impresii pe care le-am cules imediat după încheierea spectacolului:

Scenă din opera Rigoletto, Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Chişinău
Scenă din opera Rigoletto, Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Chişinău
„Огромное спасибо организаторам этого прекрасного проекта. У нас своего оперного театра нет, к сожалению, но благодаря содружеству «Дворца республики» и Национального театра оперы и балета города Кишинева удался этот проект. Конечно же, одно дело, когда слушаешь в записи оперу или даже смотришь. И другое дело, когда ты присутствуешь на этом действе и сопереживаешь. Впечатления незабываемые, потому что живое исполнение и видение того, что происходит на сцене, откладывает неизгладимые впечатления. В эйфории находимся, ну, вот я, во всяком случае. Это грандиозное произведение, которое требует огромных затрат и усилий. Был очень высокий уровень мастерства - как оперных певцов, так и оркестра симфонического. Великолепный дирижер, прекрасные декорации. Очень хочется после таких спектаклей созидать и творить добро”.

„Спектакль был просто потрясающий. Искусство такого уровня – не каждый день в нашей республике, поэтому вдохновение, которое мы получили после того, что увидели на сцене, останется с нами на протяжении всей весны. Очень бы хотелось, чтоб таких мероприятий было как можно больше”.

„Это первый раз у нас в Приднестровье, и, конечно, очень нравится. То, что именно в сопровождении симфонического оркестра Национального театра оперы и балета города Кишинева. Вот это – самая изюминка, не под фонограмму. К нам уже приезжал балет, хотелось бы еще послушать оперетту. Очень хотелось”.

***

Europa Liberă: Muzica este cea care dă suflet universului, aripi minţii şi zbor imaginaţiei, spunea Platon, şi voi adăuga smerit: deasupra oricăror limitări umane şi constrângeri impuse de politicieni, ce mai rămân captivi greşelilor trecutului. La ce etapă se află astăzi şi încotro se îndreaptă procesul reglementării transnistrene? „Este Transnistria reintegrabilă?” se întreabă expertul de la Chişinău, Victor Chirilă, în titlul unei analize ce îi aparţine. Colega mea, Valentina Ursu, i-a adresat aceeaşi întrebare:

Victor Chirila
Victor Chirila
Victor Chirilă: „Eu cred că da, Transnistria poate fi reintegrată, doar este nevoie ca autorităţile Republicii Moldova, în sfârşit, să aibă o politică clară, naţională de reintegrare. O politică care să angajeze toate instituţiile statului, ministerele, agenţiile, mass-media, principalele surse ale statului: financiare, materiale, astfel încât să avem un efort comun de angajare a societăţii din regiunea transnistreană într-un dialog multidimensional, o cooperare largă, ca să recâştigăm încrederea. Deocamdată nu există o astfel de politică. Nu există nici măcar resursele necesare suficiente pentru a iniţia o asemenea politică.”

Europa Liberă: Nu există o asemenea politică, nu sunt resurse umane, nu sunt surse financiare, nu există voinţă politică şi poate fi continuat şirul argumentelor că nu e suficient...

Victor Chirilă
: „Sigur. În primul rând, voinţă politică nu avem. Nu avem solidaritate politică între partide. Nu avem o viziune clară cum am putea să recâştigăm încrederea cetăţenilor noştri. Nu avem resurse suficiente nu din cauză că ele nu există. Nu am pus bazele unui astfel de instrument. Deci este nevoie ca într-adevăr să regândim cum…”

Europa Liberă: E o constatare tristă, domnule Chirilă, după douăzeci şi unu de ani de la proclamarea independenţei, după declanşarea războiului de la Nistru, tot să vorbim, să ne plângem, să constatăm acţiuni prea puţine…

Victor Chirilă
: „Pentru că nu a existat un interes adevărat faţă de regiunea transnistreană. Bine, eu cred că s-a crezut şi încă se mai crede că se poate soluţiona această problemă doar prin găsirea unei soluţii politice. Eu nu cred că această soluţie politică va fi magică şi ne va ajuta să rezolvăm toate contradicţiile care există între noi.”

Europa Liberă: Deci elaborarea unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană nu ar fi suficient, ca să vorbim despre identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea acestei crize?

Victor Chirilă
: „Prin legea din 2005, avem stabilite principiile acestui statut. Este clar ce putem oferi regiunii transnistrene, dar daţi să întrebăm cetăţenii noştri de pe ambele maluri ale Nistrului cât de mult cunosc despre aceste principii, despre această lege, despre structura viitorului statut special despre care vorbim atât de mult. Eu cred că foarte puţin cunosc - mai ales cei, din regiunea transnistreană - ce s-a făcut de către noi…”

Europa Liberă: Şi această necunoaştere înseamnă că aruncăm soluţionarea pe mai departe?

Victor Chirilă
: „Nu. Eu cred că dialogul nostru cu regiunea transnistreană se axează prea mult, practic totalmente pe administraţia transnistreană. Dialogăm cu administraţia transnistreană, dar nu facem nimic pentru a angaja celelalte componente ale societăţii din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Păi au fost formate atâtea grupuri de lucru.

Victor Chirilă
: „Aceste grupuri de lucru sunt între autorităţile centrale de la Chişinău şi administraţia din regiunea transnistreană. Dar ce facem cu societatea civilă? Ce facem cu comunitatea de afaceri? Ce facem cu cetăţenii simpli? Comunicăm noi cu ei? Avem noi resurse ca să-i ajutăm, atunci când ei au nevoie?”

Europa Liberă: Dar în ce ar consta comunicarea cu ei?

Victor Chirilă: „Desigur, trebuie să-i informăm despre tot ce se întâmplă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pentru aceasta ar trebui şi ei să vrea să fie informaţi.

Victor Chirilă: „Fără îndoială. Ei trebuie să se mobilizeze la fel, dacă doresc într-adevăr să fie parte a Republicii Moldova. Dar eu cred că, în primul rând, suntem interesaţi noi de recâştigarea sufletului şi minţii lor. Fără îndoială, am trecut prin nişte evenimente tragice. Ei au fost supuşi unui masiv atac, prelucrării ideologice. Noi suntem cei interesaţi ca să-i informăm cât mai veridic despre intenţiile noastre.”

Europa Liberă: Acolo au crescut generaţii de tineri, care au fost educaţi în spiritul edificării unui stat independent.

Victor Chirilă
: „E adevărat, dar, în acelaşi timp, anual la Chişinău, îşi fac studiile cinci mii de studenţi din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Şi se întorc în regiune?

Victor Chirilă
: „Se întorc în regiune şi unii din ei lucrează pentru administraţia transnistreană, sunt viceminiştri sau deţin alte funcţii importante.”

Europa Liberă: Explicaţiile dumneavoastră care ar fi?

Victor Chirilă
: „Că nu facem nimic ca să-i câştigăm măcar pe aceşti studenţi care îşi fac studiile aici. Aţi auzit de vreo asociaţie de studenţi transnistreni care să promoveze ideea de reintegrare cu Republica Moldova sau de integrare europeană a regiunii transnistrene? A fost o asociaţie…”

Europa Liberă: Mă întrebaţi pe mine dacă am auzit. De ce nu-i întrebaţi pe acei de la vârful puterii?

Victor Chirilă
: „Îi vom întreba de acum încolo. Deci, fără îndoială, că trebuie să-i întrebăm cât mai des pentru a schimba lucrurile în acest sens. Pentru că vorbim despre integrarea europeană, că această integrarea europeană ne va ajuta să creştem atractivitatea Republicii Moldova pentru malul stâng. Dar ce facem noi ca într-adevăr oamenii să simtă această atractivitate? Cum ajutăm noi cetăţenii de acolo să se mobilizeze, cel puţin, pentru a-şi apăra drepturile sociale, identitatea culturală în regiune? Acum aceşti cetăţeni ai noştri moldoveni sunt controlaţi de alte asociaţii, care promovează ideea identităţii transnistrene, unei naţiuni separate transnistrene.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, cum poate pătrunde sau ajunge ajutorul din partea Chişinăului în stânga Nistrului, din moment ce tot mai multe ajutoare – fie umanitare, fie financiare, fie suport politic – vin în regiunea transnistreană de la Moscova?

Victor Chirilă
: „E adevărat. Doar anul trecut regiunea transnistreană a recepţionat din partea Rusiei 60 de milioane de dolari. 30 de milioane direct s-au dus la banca centrală din regiune, iar 30 de milioane s-au plătit pensii şi alte contribuţii sociale.”

Europa Liberă: Şi în această competiţie, Chişinăul rămâne neputincios în faţa Moscovei.

Victor Chirilă: „Desigur, pentru că nici măcar resursele puţine pe care le are nu le-a folosit judicios pentru a-i ajuta pe cetăţenii noştri. Sunt o mulţime de cetăţeni maltrataţi, închişi în închisorile din regiunea transnistreană. Ce-am făcut noi ca să le apărăm drepturile de cetăţeni ai Republicii Moldova? Cum să ajutăm familiile lor?”

Europa Liberă: Dacă Moldova nu controlează legal acest teritoriu.

Victor Chirilă:
„Banii nu neapărat trebuie să fie cheltuiţi în regiunea transnistreană pentru a apăra drepturile cetăţenilor noştri. Trebuie de creat instituţii speciale, platforme de cooperare cu alte instituţii internaţionale, astfel încât să-i ajutăm pe aceşti cetăţeni să-şi apere drepturile lor democratice. De asemenea trebuie să comunicăm cât mai intensiv cu comunitatea de afaceri. De patru ani aceste întreprinderi din regiunea transnistreană, peste 800 de întreprinderi, beneficiază de privilegiile comerciale autonome. Câte din ele sunt pentru aderarea la Zona de comerţ liber, comprehensiv şi aprofundat?”

Europa Liberă: Câte dintre ele?

Victor Chirilă: „Niciuna nu şi-a făcut... Neoficial spun că: „Suntem pentru”, dar oficial unde este curajul lor, unde este iniţiativa lor de a pune presiuni asupra administraţiei din regiunea transnistreană, ca să participe la crearea acestei zone de comerţ? Aceşti oameni de afaceri nu au devenit o forţă de schimbare în regiunea transnistreană. Sunt în continuare controlaţi, dominaţi de capitalul rusesc, care este predominant în regiune. Sunt intimidaţi şi, în acelaşi timp, sunt practic abandonaţi de autorităţile centrale.”

Europa Liberă: S-a vorbit şi se vorbeşte mult despre politica paşilor mici. Ce e drept, experţii spun că ar fi o politică greşită. Chiar dumneavoastră ziceţi că, pas cu pas, înseamnă direcţii diferite.

Victor Chirilă
: „Direcţii diferite, pentru că regiunea transnistreană îşi doreşte să obţină independenţa economică prin această politică, independenţa economică faţă de Republica Moldova. Republica Moldova îşi doreşte însă contrariul, să apropie cât mai mult regiunea transnistreană, astfel încât să creeze, de exemplu, cel puţin, un spaţiu economic unic cu regiunea transnistreană. Or, acest lucru contravine intereselor elitei din această regiune.”

Europa Liberă: Abandonarea paşilor mici?

Victor Chirilă
: „Nu cred că trebuie de abandonat această politică. Această politică este necesară, ea nu este greşită. Ea nu este suficientă, aşa cum este promovată acum, pentru a pune în aplicare scopul major, ceea ce înseamnă reintegrarea politică, socială, economică, juridică a regiunii transnistrene. Ea nu este capabilă să se ridice la acest nivel.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, orice element de politică este interpretat de către o parte în felul ei şi de cealaltă parte aşa cum crede ea de cuviinţă.

Victor Chirilă
: „Aşa este. De aceea avem nevoie să conceptualizăm o politică amplă de angajare a regiunii transnistrene pe toate planurile. Este vorba de susţinerea acelor categorii din regiunea transnistreană care sunt deschise ideii pentru reintegrare. Poate sunt puţini, dar aceşti puţini trebuie susţinuţi.”

Europa Liberă: Reunificarea Republicii Moldova prin integrarea europeană e posibilă sau nu sunt şanse?

Victor Chirilă: „Este posibilă . Dar este imposibil să atingem acest scop doar stând pe malul drept al Nistrului şi aşteptând când regiunea transnistreană va spune: „Uau! Cât de bine e să trăieşti în Republica Moldova!” Noi trebuie să acţionăm şi să-i convingem pe reprezentanţii comunităţii de afaceri că participarea lor la Zona de comerţ liber, comprehensiv şi aprofundat este în interesul lor. Şi dacă este în interesul lor, ei trebuie să fie activi, să promoveze această idee în regiune. Şi noi avem destule instrumente economice, comerciale şi chiar fiscale, ca să-i convingem – să nu-i spun să-i determinăm – pe aceşti oameni să fie mult mai hotărâţi în promovarea ideii. Mă refer doar la o singură categorie: anul trecut exporturile regiunii transnistrene s-au cifrat în jur de 690 de milioane de dolari, dintre 250 de milioane au fost cu Republica Moldova şi apoi 205 milioane de dolari au fost cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Cei din stânga Nistrului găsesc cărăruşile şi le bătătoresc doar acolo unde văd ei că au avantaje, oportunităţi. Mai departe, spre politic, pasul e incert, nu se face.

Victor Chirilă
: „Unii din ei îşi doresc să pună bazele unei relaţii de bună vecinătate cu Republica Moldova. Păi ar trebui să avem şi noi o atitudine specifică pentru ei: să-i facem, din punct de vedere economic, să înţeleagă ce înseamnă să trăieşti pe baze de relaţii de bună vecinătate cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Nu va fi interpretat ca presiune, ca şantaj?

Victor Chirilă
: „Nu este presiune. Cred că trebuie să apărăm şi interesele întreprinzătorilor noştri din raioanele care sunt în apropierea Nistrului. Întreprinzătorii din regiunea transnistreană beneficiază de gaz ieftin, de servicii comunale ieftine şi îşi aduc pâinea sau alte produse pe malul drept, şi le vând la un preţ care este mult mai mic decât preţul de producţie a pâinii pe malul drept. Şi se închid brutării, se închid alte întreprinderi , de carne. Şi atunci mă întreb care este efectul psihologic asupra cetăţenilor noştri din zona de securitate care sunt sub controlul Republicii Moldova?”

Europa Liberă: Şi atunci vreau să vă întreb: nu se produce transnistrizarea Moldovei?

Victor Chirilă
: „Eu cred că noi trebuie să le arătăm cetăţenilor noştri din regiunea transnistreană şi întreprinzătorilor cheie că ei beneficiază de un statut privilegiat. Noi suntem gata să îi ajutăm cu acest statut privilegiat.”

Europa Liberă: Un statut privilegiat însemnă costuri.

Victor Chirilă
: „Aceasta înseamnă costuri şi aceste costuri le suportă Republica Moldova. Chiar dacă noi nu facem mare gălăgie şi nici măcar nu ne dăm seama de acest lucru. De exemplu, energia electrică pe care o consumăm de la Cuciurgan este poate mai ieftină cu un cent decât cea din România, dar regiunea transnistreană nu plăteşte nici un sfanţ Rusiei pentru această energie şi noi contribuim la creşterea datoriilor regiunii transnistrene care de fapt sunt ale noastre şi pe urmă va trebui să le plătim tot noi. Deci, costul energiei pe care o aducem din regiunea transnistreană este mult mai mare decât îl plătim oficial.

Europa Liberă: Dle Victor Chirilă, sunt capabile, totuşi autorităţile de la Chişinău să elaboreze în sfârşit o politică credibilă pentru reintegrarea ţării, vor ele acest lucru? Aţi spus chiar de la începutul acestei discuţii că nici cele trei partide care au creat alianţa de guvernare nu au o viziune unică asupra soluţionării problemei transnistrene.

Victor Chirilă: Nu o au, pentru că nu au acum nici unitate, nici solidaritate. Iarăşi, ajung la politica paşilor mici, care este un lucru bun, dar ea în ultimul timp nu se bucură nici măcar de suportul acelor partide care au fost parte a Alianţei pentru Integrare Europeană, ea este criticată de unele componente, din carii motive. Şi atunci mă întreb care este credibilitatea acestei politici a Chişinăului în regiunea transnistreană sau în alte capitale, fie vorbim de Kiev, Rusia sau Uniunea Europeană.

Eu cred că sunt destule resurse să elaborăm, în cele din urmă, o politică pentru noi, nu pentru administraţia de la Tiraspol, ci o politică pentru noi, pe termen lung, de angajare a societăţii di regiunea transnistreană în acest proces de reintegrare. Pentru că reunirea, să-i spun, a Transnistriei cu Republica Moldova va fi un proces lung.

Europa Liberă: Lung însemnând câţi ani?

Victor Chirilă: Eu cred că este nevoie de mulţi ani. Eu nu pot să spun câţi, dar este nevoie de mulţi ani pentru a recâştiga şi încrederea societăţii în general şi încrederea diferitelor componente ale acestei societăţi. Şi noi trebuie să fim hotărâţi în ai atrage. Trebuie să folosim realist, pragmatic, acele instrumente, resurse, posibilităţi pe care le avem şi să ne debarasăm de această frică că aceste lucruri vor fi interpretate ca o presiune din partea noastră de către administraţia de la Tiraspol. Noi trebuie să avem o politică independentă. O politică constantă, inteligentă, de atragere a cetăţenilor noştri şi de susţinere atunci când ei au nevoie, când ei sunt maltrataţi, când ei sunt închişi în închisori sau când comunitatea de afaceri nu este lăsată să-şi urmeze clar interesele lor economice.

Europa Liberă: Conflictul armat de la Nistru a lăsat răni adânci, răni deschise?

Victor Chirilă: Eu cred că şi despre aceste răni trebuie să vorbim în dialogul nostru cu societatea, să explicăm ce a fost prost, poate să ne cerem iertare toţi – şi ei şi noi – pentru acele evenimente. Pentru aceasta este nevoie de o strategie de dialog, de comunicare, parte a politicii de reintegrare, care să vizeze nu doar o instituţie – Biroul de reintegrare, dar să vizeze toată societatea. Să ne canalizeze şi viziunile, şi acţiunile, şi ideile în sensul acesta.

Europa Liberă: Se creează impresia că doar acest Birou pentru reintegrare a Republicii Moldova are în vizorul său acest important şi foarte responsabil element – reunificarea statului Republica Moldova. Cinci, şapte – câţi oameni sunt acolo?

Victor Chirilă: Oficial, au 20 de unităţi, în realitate sunt 10 persoane. O treime din ei sunt recent angajaţi, nu au experienţă suficientă, mai ales în acest domeniu destul de important pentru Republica Moldova. Nu au experienţa necesară în diferite domenii. De exemplu, reintegrarea nu este doar negocierea în formatul 5+2 - de fapt, un domeniu în care noi, acum, stăm cel mai bine, pentru că avem un negociator foarte bun, cred că unul dintre cei mai buni pe care îi are acum Republica Moldova în acţiune, dl Carpov. Eu cred că sunt maximum trei negociatori în Republica Moldova cu adevărat negociatori, unul din ei este dl Carpov şi mă bucur că el este cel care ne reprezintă la masa de negocieri. Ştiu că sunt unii diplomaţi care ar dori ca dl Carpov să dea dovadă de mai mult compromis. Eu cred că dânsul negociază serios interesele noastre la masa de negocieri. Negociază poate dur, dar cred că numai astfel putem să ne apărăm interesele şi să convingem şi partenerii noştri externi şi pe cei din regiunea transnistreană că aceasta este calea spre care trebuie să ne îndreptăm.

Europa Liberă: Expertul Victor Chirilă, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG