Uniunea Europeană a spus luni la summit-ul cu Ucraina că dorește să semneze la toamnă acordurile de asociere și de liber-schimb cu această țară a Parteneriatului Estic. Dar, oficialii europeni i-au acordat președintelui ucrainean răstimp până în luna mai ca să arate seriozitate în privința reformelor și să oprească justiția selectivă simbolizată de cazul Timoșenko.
Uniunea Europeană a reconfirmat că summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie este ținta pe care și-a propune pentru a semna cu Ucraina Acordul de Asociere și Acordul despre Zona de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv.
Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus că „în prezent, există șansa istorică pentru un salt în relația dintre Uniunea Europeană și Ucraina” prin semnarea celor două acorduri la Vilnius, în noiembrie.
Acordurile ar scoate și mai mult Ucraina din câmpul de gravitație al Moscovei. Și Uniunea Europeană și Ucraina își doresc micșorarea dependenței energetice de Rusia.
Dar Ucrainei i se cere să facă o alegere mai clară. Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a avertizat țara că nu se poate integra economic și cu Vestul și cu Estul. „O țară nu poate fi în același timp membră într-o uniune vamală și într-o zonă de liber-schimb aprofundată cu UE”, a spus Barroso, într-o aluzie transparentă la presiunile Rusiei pentru cooptarea Ucrainei în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Președintele ucrainean, Victor Ianukovici a spus că țara sa nu poate ignora această uniune vamală de la est, chiar dacă integrarea europeană este prioritatea: „Am căutat și vom mai căuta o posibilitate de cooperare cu uniunea vamală. Un asemenea model de cooperare nu există astăzi și încă nu a fost încercat. Însă purtăm negocieri și desigur vom încerca să găsim un asemenea model”.
Luni, în afară de semnarea condiționată a acordurilor de asociere și liber schimb la toamnă, Uniunea Europeană a mai promis Kievului 610 milioane de euro să-și plătească datoriile în următorii ani.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a promis să examineze în regim de urgență ultimele legi pe care Ucraina mai trebuie să le adopte ca să treacă în faza a doua, de implementare, a planului de acțiuni pentru liberalizarea vizelor.
Dar și Barroso, și Herman Van Rompuy i-au spus lui Victor Ianukovici că Ucraina mai are răgaz până în luna mai ca să demonstreze cât de serioase îi sunt promisiunile de reforme în sfera politică și în justiție.
Van Rompuy a cerut explicit oprirea „justiției selective” simbolizată de procesele și întemnițarea fostei șefe a guvernului, Iulia Timoșenko, rivala președintelui Ianukovici: „Ne-am concentrat asupra principalelor trei domenii în care Uniunea Europeană a trasat criterii specifice, anume justiția selectivă, alegerile și reformele de pe agenda de asociere. Am subliniat cererea Uniunii Europene să existe acțiuni hotărâte și progrese tangibile în aceste domenii cel mai târziu până în luna mai”.
„Reformarea sistemică a sistemului justiției este crucială pentru a asigura că justiția selectivă nu o să se repete”, a mai spus președintele Consiliului European după discuții cu președintele Ucrainei.
Instituțiile europene explică alegerea acestei date limită, luna mai, prin faptul că va fi nevoie de alte câteva luni pentru finalizarea ultimelor detalii legate de semnarea acordurilor cu Ucraina în noiembrie.
Țările membre ale Uniunii Europene au spus săptămâna trecută printr-o declarația a miniștrilor lor de externe că ar accepta acest calendar și condițiile trasate.
În privința Republicii Moldova care întrecea Ucraina la reforme până a intra în criză politică luna trecută, miniștrii au spus doar că speră în finalizarea celor două acorduri, nu și semnarea lor, Moldova fiind pusă alături de Georgia și Armenia.
