Criza politică de la Chișinău este serioasa si poate influenta si viata politica din România, arata Andrei Badin intr-un articol din „Evenimentul zilei”. Autorul se mira de interesul foarte slab al presei de la Bucuresti fata de acest subiect, desi conexiunile se vad deja cu ochiul liber.
De pilda, arata Badin, diligentele depuse de social-democratii romani Titus Corlatean si Viorel Hrebenciuc au facut ca Partidul Democrat, condus de Marian Lupu si finantat de Vlad Plahotniuc, sa fie admis in Internationala Socialista.
O alta consecinta asupra Bucurestiului se leaga de misiunea pe care si-a luat-o România de a sprijini integrarea europeana a Republicii Moldova, in primă instanșă semnarea unui acord de asocierea cu Uniunea, care urma sa fie facuta in acest an, la Vilnius. Acest obiectiv pare însă tot mai in departat. „Comuniștii moldoveni si freaca mainile”, iar Moscova „zambeste privind lacrimile pro-europenilor”.
Pe acelasi subiect este axat si amplul interviu acordat site-ului Ziare.com de directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu.
Invitatul vorbeste despre o blocare pe termen lung a proiectului european al Republcii Moldova, ceea ce nu s-ar fi putut intampla fara contributia Rusiei. De ce au ajuns liderii politici de la Chisinau ”sa scoata cutitele din teaca”? Raspunsul lui Dungaciu este ca Moldova se apropiase prea mult de atingerea scopului de integrare europeana.
Ceea ce se petrece acum la Chisinau repeta scenariul din 1999, cand, dupa ruperea coalitiei pro-europenede la Chisinau, comunistii au recastigat teren in ochii alegatorilor. Dan Dungaciu adauga insa si un alt handicap, cu totul neasteptat, pentru Moldova.
In opinia sa este chiar faptul ca Moldova este sustinuta de România, care ea insasi nu are destula credibilitate. Spre comparatie, considera analistul politic, este posibil ca la summitul european de la Vilnius Ucraina sa fie mai bine pozitionata pentru aderare, avand sustinerea Poloniei. Parteneriatul strategic incheiat intre România si Republica Moldova nu a avut cine stie ce continut, România l-a sustinut mai ales ca pe un tip de retorica.
S-a simtit in schimb datoare sa nu admonesteze puterea de la Chisinau nici cand ar fi fost cazul, mai comenteaza Dan Dungaciu. pentru ziare.com, adaugand ca România nu e prezenta mediatic in Republica Moldova, nici prin mari investitori. CU alte cuvinte, nu reuseste sa devina o voce credibila in Uniunea Europeana pe subiectul Republica Moldova.
De pilda, arata Badin, diligentele depuse de social-democratii romani Titus Corlatean si Viorel Hrebenciuc au facut ca Partidul Democrat, condus de Marian Lupu si finantat de Vlad Plahotniuc, sa fie admis in Internationala Socialista.
O alta consecinta asupra Bucurestiului se leaga de misiunea pe care si-a luat-o România de a sprijini integrarea europeana a Republicii Moldova, in primă instanșă semnarea unui acord de asocierea cu Uniunea, care urma sa fie facuta in acest an, la Vilnius. Acest obiectiv pare însă tot mai in departat. „Comuniștii moldoveni si freaca mainile”, iar Moscova „zambeste privind lacrimile pro-europenilor”.
Pe acelasi subiect este axat si amplul interviu acordat site-ului Ziare.com de directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu.
Invitatul vorbeste despre o blocare pe termen lung a proiectului european al Republcii Moldova, ceea ce nu s-ar fi putut intampla fara contributia Rusiei. De ce au ajuns liderii politici de la Chisinau ”sa scoata cutitele din teaca”? Raspunsul lui Dungaciu este ca Moldova se apropiase prea mult de atingerea scopului de integrare europeana.
Ceea ce se petrece acum la Chisinau repeta scenariul din 1999, cand, dupa ruperea coalitiei pro-europenede la Chisinau, comunistii au recastigat teren in ochii alegatorilor. Dan Dungaciu adauga insa si un alt handicap, cu totul neasteptat, pentru Moldova.
In opinia sa este chiar faptul ca Moldova este sustinuta de România, care ea insasi nu are destula credibilitate. Spre comparatie, considera analistul politic, este posibil ca la summitul european de la Vilnius Ucraina sa fie mai bine pozitionata pentru aderare, avand sustinerea Poloniei. Parteneriatul strategic incheiat intre România si Republica Moldova nu a avut cine stie ce continut, România l-a sustinut mai ales ca pe un tip de retorica.
S-a simtit in schimb datoare sa nu admonesteze puterea de la Chisinau nici cand ar fi fost cazul, mai comenteaza Dan Dungaciu. pentru ziare.com, adaugand ca România nu e prezenta mediatic in Republica Moldova, nici prin mari investitori. CU alte cuvinte, nu reuseste sa devina o voce credibila in Uniunea Europeana pe subiectul Republica Moldova.
