Proiectul de modificare a Constitutiei Romaniei a intrat in sfera publica sub auspicii proaste, considera Alexandru Gussi in articolul sau din Revista 22. Uniunea Social-Liberala, care guverneaza si si-a maniestat intentia de a adopta noua Constitutie in septembrie, a lasat pana acum sa se vada doar aspectele consensuale: limitarea traseismului, posibilitatea confiscării averilor ilicite, clarificarea condiţiilor de nominalizare a primului ministru, limitarea numărului legilor pe care un guvern îşi poate asuma răspunderea. Acestea nu sunt insa, spune autorul, decat o simpla nadă aruncată către societatea civilă. Dedesubt este intentia de a micsora pana la derizoiu pragul de validare a participarii la referendum, ceea ce nu e normal. Daca actuala Constitutie a fost validata cu un anumit prag de participare la referendum, este normal ca acelasi tip de majoritate sa aprobe si modificarea ei. Motivul invocat de USL a fost că pragul nu mai poate fi atins pentru ca multi romani sunt plecati din tara. Alexandru Gussi se intreaba cum se face totusi ca referendumul constitutional din 2009 a indeplinit cvorumul de participare, doar ca rezultatul lui a fost ignorat.
Se apropie congresul liberalilor, care ar trebui sa valideze linia politică a lui Crin Antonescu. In revista 22, Andrei Cornea o considera o „deriva naționalistă, antieuropeană, antiamericană – pe scurt, antiliberală în sensul cel mai larg”. Practic, PNL a ajuns „moștenitorul campaniilor de ură de altă dată ale PRM, ale antimaghiarismului PUNR, ale conceptului „România colonizată de marile puteri“, scrie Cornea. El atrage atentia ca PNL a fost votat totusi de un mare numar de alegatori, de un electorat care ar fi trebuit să fie cel mai „luminat“ al României. Asocierea lui Crin Antonescu cu Dan Voiculescu si cu postul lui de televiziune Antena3 este o explicatie prea facila. Problema e mai complexa si include deopotriva starea actuala a PNL, dar si a electoratului sau. „Dacă PNL ar fi rămas un partid autentic liberal, spune Gussi, nu s-ar fi aliat (niciodata) cu un fost colaborator al Securității comuniste”.
Ioan Stanomir dezvolta in Adevarul o propunere de a aborda altfel politicul, facuta recent de Andrei Plesu intr-un articol. Plesu isi exprima starea de „singurătate” şi de „greaţă devastatoare”, in fata valului de „exaltare şi demagogie” din Romania de azi, si propunea - iar Ioan Stanomir reia si detaliaza - intoarcerea la valorile junimismului. Acestea ar fi spiritul critic şi moderaţia, dar si atentia cuvenita temei cruciale a autonomiei, intr-un stat mereu prea centralizat. In viziunea unor Titu Maiorescu sau P.P. Carp, reaminteste Stanomir, autonomie nu insemna „simulacru garnisit cu fraze goale, ci un edificiu viabil, dominat de preocuparea pentru durata lungă”.
